Pomelnic

Foto:SM-Photography

In seara asta,
ca si-ntr-un ieri tarziu,
am sa ma rog sa nu mai fiu,
asa de rece eu cu mine,
am sa ma rog pentru cei
pe care i-am dus cu mintea-n alte cetati,
si poate ca daca nu au uitat,
i-am lasat eu acolo.
Am sa ma rog,
pentru cei multi,
care desi nu-i cunosc(prea bine),
au parasit pentru mine bucurii,
mi-au fost sprijin
si nu au spus,nimic nicicand…
Ma rog si pentru cei
ce-au zgariat sufletul meu,
pe cand au traversat
prin curtea mea,
mergand de graba in vecini.
Am sa ma rog,sper Doamne
sa ai Timp,
si pentru cei ce au uitat
de mine si de ei,
ma doare gandul lor in lipsa.
Am sa ma rog pentru tristeti
sa fie adunate toate,
si poate apoi aruncate
printre porci…
iar ei sa le inece,
in marea ce ii tot asteapta.
Am sa ma rog pentru ai mei
ce tot ai tai au fost,
de cand ma stiu
dar i-am imprumutat putin
sa nu fiu singura de tot.
Am sa ma rog pentru ce stiu,
cum am sa-L rog si pentru cei
ce(inca)nu(ii)stiu,
si poate nici timp nu e
de cunoscut.
Am sa ma rog,
de n-am sa-adorm
in perini largi de suferinti
si pentru mine,
dar doar asa,
ca n-am sa cer,nimic,
nimic din ce nu-i scris in cer
legat de-al meu nume n-am sa cer.
Caci fost-a/fii-va,Doamne,mila Ta,
atunci si-acum si pururea.
Si poate candva
am sa spun si-AMIN,
dar pan-atunci
am sa respir…
adanc,uitat,ca de pamant.