16. Dirijor de păsări rare

Mă numesc cum alţii n-au ştiut să vadă, dirijor de cor bălţat, cu experienţă de 15 ani în crize adolescentine ale păsărilor de pe banchetele din faţa mea. Partiturile au fost întotdeauna pe alese, cu părţi de solo, alternând, în funcţie de situaţie, de la minore la majore. Democraţia a domnit în cuibul nostru, pe cât era posibil. Nu se admiteau falsul, trasul cu urechea la vecinu’, cântatul în surdină, mimatul sau linguşitul pentru a scăpa de audiţiile sezoniere. Conduc un cor mixt, cum s-ar spune, masculi şi femele, toţi cei mai cei în materie de voci, penaj şi calităţi extra…senzoriale. Dacă cumva vă întrebaţi cum sunt privit ca dirijor, mai bine nu. Cunosc părerea lor, exprimată cu pliscul întredeschis, pe sub pene, sau când fac gramădă de fulgi pe partide, la final de repetiţie. Ba că-s prea sever, ba că nu-i las să plece mai des în ţările calde, ba că repetiţiile sunt prea lungi, iar piesele mult prea grele pentru timpul lor limitat şi guşa lor obosită. Nu-i nimic, accept criticile, doar suntem parteneri, mie îmi iese totul brici, iar publicul e mulţumit de prestaţia noastră. Nu ştiu cât valorăm în parte, dar împreună suntem cel mai redutabil cor, iar colivia noastră, cea mai bună sală de repetiţii. Am mai discutat şi cu alţi dirijori şi-mi veţi da dreptate: fiecare dirijor are în cor preferaţii lui, oricum ar fi ei. Ce m-aş face fără ei, cum mi-ar mai suna partiturile, care ar mai fi performanţele mele altfel? Să vi arăt şi vouă:

– Canarul- tenor secund

Mândru din fire, dar timid şi delicat, canarul auriu, nu numai că-mi cântă orice partitură, dar e rezistent nevoie mare şi poate duce zilnic o greutate egală cu mărimea sa.

-Piţigoi cu capul negru- tenor prim

E drăguţ, nu? Ba chiar inocent şi are un zâmbet când cântă, de zici că toate-s bune. Numai că, de-ndrăzneşti să-l pui la partituri mai dure e în stare să ucidă lilieci. Da, el, aşa mic şi drăgălaş, cu ciocul lui ascuţit şi cu ochişorii lui strălucitori.

-Papagalul colorat- bariton

Mareste imaginea

Curios şi sociabil, de multe ori mi-a creat probleme- vrea mai mult timp liber, decât îi pot oferi. Nu cântă de unul singur, doar imită bine vocile pe lângă care e pus- fidelitatea tonurilor e uimitoare. Pe cât de bine ne înţelegem, uneori, pe atât trebuie să-l las să zboare- îmi rupe zăbrelele coliviei, nu alta!

-Pescăruşul vânător- bass

Cu penajul lui alb-cenuşiu, e cel mai aprig apărător al coliviei. Are o întindere mare a vocii. Pe cât de pedalist este, pe atât îţi poate administra electroşocuri vocale. E bun la colivia omului, mai ales când apar atacatorii: ucide şi balene!

-Cinteza ademenitoare- soprană

Ademenitoare, cum ziceam, curtenitoare şi mereu zâmbitoare. Îi plac copiii şi le cântă mereu de noapte bună. I-am dat mereu părţile de solo în cântecele de leagăn ale corului. Are personalitate, şi nu o dată a ciupit când era nervoasă, dar cum ziceam, rămâne o prezenţă agreabilă.

-Mierla duioasă- altistă

{{{5}}}

Cântă frumos, mai frumos decât arată. La o primă vedere, n-ai lua-o în seamă, dar dacă o asculţi te cucereşte cu bândeţea ei. Capabilă să socializeze şi cu stările de tensiune ale dirijorului, face de multe ori pace în colivie.

-Bufniţa vigilentă- alto II

Nu iartă nimic, vede şi ceea ce este ascuns. Mereu îmi purică partiturile şi-mi face ordine pe pupitru şi cu toate că am ameninţat-o că părăseşte colivia, face nişte ochi mari la mine şi nu cedează.

-Turturica timidă-  mezzo-sopran

Fișier:Streptopelia turtur Grlica0036.jpg

O sensibilă şi-o frumoasă, turturica. Ah, mă refer doar la partea profesională. Caldă, amabilă şi mereu pe fază. Am făcut-o mâna-mea-dreaptă!

Acum, începe repetiţia! Linişte!

Articol scris pentru SpringSuperblog 2014!

Anunțuri

25 răspunsuri

  1. De trei ori am citit si de trei ori am ras, am analizat, m-am mirat. Draga mea, tu ai ceva ce nu are nimeni, cred ca e undeva o samanta de geniu. Nu-ti e viata neaparat usoara, dar o faci pe a alatora mai interesanta. Asa ca nu o sa te mire ca declar sus si tare: genial articol!

  2. bravo! 🙂

  3. Bufnita e rezistenta articolului. :)))))))))))
    Iar turturica timida, chiar e o dulce. 🙂

  4. 😆
    Mi-a plăcut tare, tare mult! Am râs cu poftă!

  5. […] poz. 58 – Dirijor de păsări rare […]

  6. […] – 100 de puncte – Dirijor de păsări rare […]

  7. Mai primesti pe cineva in cor?

  8. great! time to say good bye, dar don’t cry for me, (would you) argentina! 🙂

  9. […] sa citesc articole si sa raman muta de admiratie pentru mintea stralucita care le-a nascut. Dirijor de pasari rare….palaria e jos in fata […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: