shape of my heart

Această postare e fixă, ca starea mea de vis ne(pu)trezit…Pentru gânduri mai noi, nu uitaţi să folosiţi scroll!

în seara asta

m-am întâlnit cu Dumnezeu

şi i-am spus de tine,

de toate cele…

 n-a fost de acord

dar simt … c-a înţeles!

Ultit

Și când nu apare scris nimic aici, scriu. Mereu, abundend, complicat.Am avut o perioadă- scurtă, ce-i drept-, când aveam impresia că sufăr de o gravă problemă de coordonare a proceselor psihice. Uitam cuvinte, frazele erau fracturate, nu mai făceam corespondențe…Credeam că moștenesc suferința mamei, de la care, încă, nu am scutire permanentă….

Ce s-a întâmplat, totuși? habar nu am. Am revenit, ca dintr-un vis, fără să știu cât a durat și ce s-a întâmplat cu mine.

Văd că scriu din ce în ce mai rar pe aici, cu toate că scriu, invizibil, tot timpul. Nici jurnalul nu-l mai țin.

Posibil să încep să mor, sau poate…să trăiesc puțin…

 

 

doar așa…

mi se pare mie sau e ciudat faptul că s-a mutat tot San Francisco la mine în ”live traffic feed”?

Fallow the plan

unul încropit din mers, pe genunchi, în urma de cafea din ceașcă, în clipele dormite înainte de-a pierde trenul, examenul, viața…

E Luna Mare-n Solstițiu

știi tu…

 

13 aprilie- 6 ani

mănânc pe furiș în miez de noapte

e parastasul de 6 ani

descompunerea e vizibilă

memoria a format un strat seros

odihna nu s-a produs

aștepâi degeaba schimbarea mea

morții nu reacționează

 

fiind post, parastasul nu conține

nimic anima(lic)

 

Amin, Doamne!

i(lumânare)

cele mai frumoase rugăciuni sunt acelea când îți ia sufletul foc…

am zis frumoase? poate, doar pline de adevărul ființei…

Titlu de zi

Cum o fi?

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 80 de alți urmăritori