….primavara frumoasa,de ieri pana mai incolo…

 

 

Cum (ne) era in anii ’90…

Foto:

Leapsa ‘de mosi si babe’ de la Mihaela :P,adica imi pune memoria la incercare.Sa vedem ce-o iesi!Anii astia erau multi pe vremea aia :))))))));eram deja mare,aveam dorinta ca toti sa vada asta si sa ma ia ca atare,numai ca multi imi spuneau ca ‘tu sa vorbesti cand vei fi tu mare!’.’Doamneeeee,oare ce insemna asta?’,ma intrebam eu pe atunci;nimeni n-avea timp sa-mi raspunda…
-stiu ca-mi doream sa-mi ia tata pisica,sa nu mai care ursu’ ala mare si vioara pe cand ma ducea la ‘muzica’,nu inainte de a colinda vreo 2-3 cofetarii in cautare de ‘excelent sau cartofior’….
-stiu ca scapasem relativ de cozi interminabile…
-deja eram ‘liberi’ de-a asculta (cu ai mei) Europa Libera si Vocea Americii….savoarea parca era,totusi,alta…
-am alternat parul lung de tot cu ‘periuta’,de socam pe toata lumea,inclusiv pe ai mei…cam rockerita as spune,mai linistita insa…cu jeansi stramti si geaca din piele intoarsa
-mergeam mult pe jos
-am colectionat timbre(am si acum clasoarele si penseta)
-Germania era paradisul meu vestimentar,de unde primeam de 3-4 ori pe an haine minunate
-tin minte ca a fost perioada cand am citit cel mai mult;cand stiind ca nu vin la masa,mama imi aducea mancare pe tava,in dormitor…
-n-am fost niciodata ‘mondena’,asa ca n-am prea fost la ‘dansante’;cu toate astea,la banchetul de final de generala,mama mi-a cumparat o rochie minunata….cea mai frumoasa!(din pacate nu mai am poze 😦 )
-la cinema mai rar,ce-i drept,dar am vazut seria cu ‘Jandarmii’ si cele cu Alain Delon de mai multe ori,parca si cele cu Elvis 😛
-inca jucam,mai rar insa,pe afara:’elasticul’,’castel’,’lepsuri’de toate soiurile,’ratele si vanatorii’,’flori,fete,filme si baieti’,’adevar sau provocare’,’carti’,’scrabble’ si cate mai cate…
-zilele prea lungi,noptile prea scurte…asa ca am inceput sa beau cafea in anii astia(cam devreme,spunea mama,dar asta e!)
-perioada cu foarte putin ‘televizor’…era o ‘chestie’pe care mai mult o stergeam de praf(ca ma bodoganea mama)
-multe drumetii montane,ascensiuni mai mult sau mai putin periculoase(o ‘aproape’ cadere in prapastie),dat pe partie cu sacul,mancat in padure,intalnit cu ursu’ la Cota
-primul zbor cu avionul (1991)
-cunoscut indeaproape pe Parintele Cleopa,Parintele Argatu,Pr.Galeriu,Pr.Staniloaie,Parintele Sofian Boghiu,Sorin Dumitrescu,Corneliu Coposu,Mariuca Vulcanescu(si multi altii),mari repere in viata mea….care mi-au schimbat viata cum nu gandeam sa o faca….
-mers cu sormea la mare,la Constanta,pe unde a ‘tras’ de multe ori si Cella Serghi in concediile sale(singure,singurele….acum ma ingrozesc ca ne-au lasat ai mei singure:sormea si o gaga….mare curaj,cumintele fete)
-ani cu ‘intalniri’ minunate,oameni deosebiti,cele mai frumoase seri la Ateneu,Sala Radio,teatre,calatorii prin tara(sormea ma lua cu ea peste tot)
-am experimentat ce inseamna ‘munca la camp’-2 saptamani,stil cooperativa(cu toate ca eram mica),pentru a-i demonstra ‘bunicii’ ca pot face si altceva in afara de citit si scoala…Mi-a placut ca am ‘rezistat’ in arsita cu mancare la limita si apa clocotita un bronz muncit si muschi lucrati la maximum. :)))))) (n-as mai incerca!)
-am descoperit bibliotecile din centrul Bucurestiului,pana in anii ’90 aveam abonament doar la ‘biblioteca de cartier’
-am cumparat cele mai multe casete cu muzica
-am iubit fizica din tot sufletul…
-am vazut primul fulger globular,intr-o noapte pe la 3,cand lucram la mate;lumina albastra a intrat in bucatarie(eram cu spatele la geam,geamul deschis,era vara…),am crezut ca e OZN;am fugit la geam(prin balcon),lumina s-a ‘scurs’afara si ‘plecat’ ca o naveta;pe la ora 6,a anuntat la stiri,la radio,despre fenomen(n-am mai adormit in noaptea aia!)…
-am fost in 3 tabere(Bradet-vara,Herculane-vara si iarna(ce minunatii,ce oameni,ce ore de inot si plonjari in Cerna)
-1993,prima ‘iesire’ din tara(cu muzica):Ungaria,Germania,Slovacia,Cehia,Belgia
-am participat pana la epuizare la mitingul din 1996 ‘impotriva lui Iliescu’
-anii in care am ‘vanat’ papetarii interesante in care puteam gasi stilouri,agende,caiete cu sine,creioane si acuarele,mai ‘altfel’…
-am scris poezii si am fost si premiata,au fost citite la radio…
As da leapsa mai departe,dar din experienta spun ca m-am ‘nimerit’mai ales la persoane care,cu toate ca ma au in ‘lista’,imi raspund in 2 peri si aia amari si imi zic pas,in cele din urma….sau nu fac lepse,sau am eu prea mult ‘noroc’.

Cine vrea,sa indrazneasca….nu?

Of,’dragu-biti’-meu…


foto

Cand ti-e trupul istovit de lipsa luminii,cand ochii ti-s pe jumatate intorsi in somn,cand bajbai dupa sprijin prin bolurile in care n-a aparut salata,e musai sa se arate primavara!
Dar ea se iveste tiptil cu povesti de dragos(be)te,cu mese imbelsugate,cu dansuri si intalniri pe-nserat,cu iubiri robi(rui)toare de suflete…
Si cum (pr)ivirea dragostei trebuie ajutata,intalnirile sunt cheia!’Navalnicul’ sta in asteptare,invesmantat in ferigi,indurand gerul iernii,cu buze crapate doritoare de balsam femeiesc.Cine are inima sa-l lase asa,hm?

Potrivit cantecului:’Vreau o pisica! Vreau o pisica in viata mea!Vreau o pisica! Sa fiu din nou copil acum as vrea!’


pisi

As dori sa adopt o pisicuta,rasa europeana(comuna,parca i se zice?!…oare de ce?),sa fie micuta,pana-n 4 luni(nu mai mare,pentru ca se obisnuieste cu ‘vechii’ stapani,dar nici mai mica deoarece vreau sa fi stat suficient cu mamica,sa fie alaptata).
Exista in plan o pisicuta,dar respectiva persoana nu pare prea hotarata(pisica sta sa nasca persano-birmantoi).Asa ca…
Of,habar nu am.

S-ar putea sa semene cu Sylvester?

Je ne sais plus où aller tu es partout

astept sa devina Luna bortoasa,mai are vreo 11 ore.asa ca iau toarta cafelei si-o invit sa se iteasca cu mine pe hublou.program de ploaie pe-afara,picioare reci inauntru.uit cafeaua langa geam si beau ceai.stacojiu,cu frunze plutind arse de apa in odihna narilor mele.de undeva vin amintiri de film.le alung,are subtitrare.din bolul de rafie ma ademeneste o capsunica-n bat,cu folie aurie.las dintii pe altadata.ceasul se adanceste.ochii dor.palmele se inchid in afara ta.plec pentru un timp.amos m-a invitat in cutia lui.are sa-mi nasca in pridvor.am vopsit proaspat.albastru(l) e la fel cum il stiam.daca am sa dorm are sa ma trezeasca scartaitul zorilor.stiu,trebuie sa ung obloanele.de la o vreme intepenesc…

(a)pasa(re) a(cus)ti(ca)

trait in iluzie.iesit din iluzie cam brusc,ce-i drept.bucurii efemere.mi-am zis de multe ori,ca orice forma as imbraca,tot masurile alea le am.ca intr-un vis cu margini ajustabile.mi s-a zis,mi-am zis,si-a zis,asa ca….(mi)-am (pro)pus sa nu-mi mai pese de mine…deloc.eu asa (imi)zic!

Leapsa (m)o(ti)vationala

Lepsuita fara pic de ‘mila’,de Rontziki,sa-mi aduc aminte de ‘frumusetea uitata a vietii’,sa ridic fruntea si sa spun (nove)listic ‘tomorow is another day’….of,what?as continua eu…purced si descriu in cele ce urmeaza 10 ‘motive’ de bucurie,oricare ar fi alea,intr-o (ne)ordine totala:

1.sa fiu strigata cu ‘numele secret’
2.sa beau cafea cu menta
3.sa citesc in cada plina cu apa(e minunat iarna,vara mi-e greu in cada ca e foarte cald)
4.sa haladuiesc pe munti(n-am mai facut-o din facultate,asa ca in facultate…
5.sa cant(e terapia mea….
6.sa ma joc cu copiii alunecand cu mare placere (pr)in mintea lor
7.noaptea,pana-n zori,cand linistea adanceste imaginea,iar gandul alunga somnul…
8.filmele(mai ales ‘acelea’,cu toate ca le-am vazut mai ‘tarziu’decat trebuia)
9.sa ma plimb,iar afara sa miroasa a verde si-a dezmierdari
10.toamna si primavara,ca-s fara excese si ca,eh….multe

Ma opresc aici.Nu le-am pus nici pe cele mai importante(ca-s aproape secrete),nici pe toate…doar pe cele,asa…de m(om)ent!

E atat de trist in lumea asta mica

Ce e sanatatea pana sa o pierdem?
Ce e bucuria pana cand se intalneste cu lacrima?
Ce e viata pana nu e amenintata de moarte?
Ce e normalitatea pana nu ii este deviat cursul?

O mama cere disperat ajutorul pentru fetele sale gemene,care s-au culcat sanatoase si s-au trezit fara sa stie cine sunt.Diagnosticul:’atrofie cerebeloasa si tetra pareza spastica’,la diferenta de doar 5 luni intre ele.Au 26 de ani si au nevoie de 60.000 de euro pentru a primi un transplant cu celule stem la o clinica din China,reusind astfel sa-si imbunatateasca viata cu aproape 70%.
Ce sunt procentele astea cand uiti sa vorbesti,cand ochii sunt plini de disperare,cand nu stii sa exprimi ceea ce poate a mai ramas pe undeva ascuns,cand echilibrul nu-l mai cunosti,cand singurele bucurii e sa ‘primesti o inghetata alba’ sau ‘sa mergi in casa’?


Mediatizati va rog acest caz!
Ascultati durerea mamei si deschideti baierele sufletului si lasati sa se reverse peste fetele acestea,dragostea voastra:

„Dragii mei,

Va scriu aceste randuri cu speranta ca ne veti intinde o binecuvantata mana de ajutor. Avem mare nevoie de ajutorul dumneavoastra, iar dumneavoastra aveti puterea sa faceti minunea de care au atata nevoie Loredana si Adelina.

In urma cu 26 de ani am nascut doua fete gemene, doua flori, florile mele, care au fost sanatoase si s-au dezvoltat normal, au avut o copilarie frumoasa, au terminat un liceu si au fost inconjurate de toata dragostea noastra. La varsta de 17 ani insa linistea familiei noastre s-a prabusit, zguduita de diagnosticul pus pentru una din ele, Loredana avea atrofie cerebeloasa, boala degenerativa progresiva, pentru care nu exista tratament. Eram distrusi, cu ochii impaienjeniti de lacrimi cautam raspunsuri, ajutor, alinare orice pentru copilul nostru. Cum sa-i pot spune ca nu va mai putea sa mearga in picioare, ca nu va mai putea vorbi, ca lumea ei se va reduce la camera in care sta.

Ca si cum aceasta lovitura nu era de ajuns, dupa 5 luni, acelasi diagnostic ne-a lasat fara cuvinte pentru ca si Adelina avea aceeasi boala. In mod firesc mi-am pus o sumedenie de intrebari, de ce ? de unde ? de ce noi ? de ce ele ? La inceput am refuzat sa cred ca este vorba despre aceasta boala, am refuzat sa cred ca este acest diagnostic, dar timpul le-a dat dreptate medicilor care l-au pus.

Au trecut de atunci 9 ani de durere suferinta si speranta, starea lor s-a deteriorat vizibil, abia daca mai pot face doi trei pasi fara sustinere, vocabularul a devenit sarac si uneori aproape monosilabic, nu pot manca singure si nu pot face nimic singure in acest moment.

Lumea lor este o colivie mai mare, camera lor, unde isi petrec tot timpul in fata televizorului. Ce poate face o mama disperata pentru copii ei atunci cand viata le este amenintata, atunci cand diagnosticul

medical nu le da nici o sansa si le condamna la o moarte lenta dar sigura ? Ar tipa sau ar sopti la urechea tuturor celor care o pot auzi, ar cersi, s-ar umili, ar indrazni sa bata la orice usa

in speranta ca ea se va deschide si va spun sigur ca niciodata nu va obosi si ca speranta nu o va parasi.

In 2009 am reusit sa iau legatura cu un institut de medicina din China specializat in transplant cu celule stem, medicii de acolo mi-au spus ca prin acest transplant boala poate fi oprinta din progresie si chiar se pot recupera in proportie de 70 %, iar pentru mine minunea prindea contur. Am avut programare la institutul Beike Biotech, dar lipsa banilor nu ne-a per- mis sa beneficiem de ea pentru ca acest tratament costa 60000 euro pentru amandoua.

Sunt mama, si la fel ca mine sunt toate mamele din lumea asta, copii sunt dragostea, speranta si tot ce avem mai scump pe lume. Ajuati-ma sa le sterg lacrimile de pe obraji sa le redau zambetul si speranta ca pot pasi afara din colivia lor si ca vor putea sa zboare, pasind desculte prin gradina de flori a tineretii.

In acest scop am deschis la BCR Sucursala Braila, urmatoarele conturi, titular de cont Zaharia Gina Daniela :

RO 62 RNCB 0048085555310002 pentru euro,
RO 35 RNCB 0048085555310003 pentru USD si
RO 89 RNCB 0048085555310001 pentru RON.

Speranta noastra sunteti dumneavoastra toti cei care vreti si puteti sa ajutati, va rog din suflet nu ne lasati prada disperarii, ajutati-ne.

Dumnezeu sa va binecuvanteze si va doresc tot binele din lume.

Va multumim din tot sufletul.

Zaharia Gina Daniela – str. Plutinei nr. 29 Braila Jud. Braila cod. 810527 telefon : 0763664224”

Romani, să ștergem lacrimile din ochii unei mame și a gemenelor ei! from mitrut stanoiu on Vimeo.

Bucurii sa aveti de la Dumnezeu!

In cautarea lui


foto:Patricia Piccinini

Azi,prietenul meu imaginar a plecat de acasa si s-a dus in vizita la muzeu.A uitat ca ii facusem baie de dimineata si a plecat fara haine pe el.Era gol si nu se rusina.Mi-am baut laptele cu cacao si am plecat dupa el.La muzeu,am aflat ca a plecat,mult mai tarziu.Am cautat in gradinile din preajma casei(ii placea sa urmareasca pasarelele prin copaci),printre randurile bibliotecii de langa statia de tramvai(acolo,imi spunea ca trebuie sa se gaseasca ceva informatii despre ‘ai lui’),sau in piata de zarzavaturi(printre gulii si varza rosie,ii placea cum miroase viata oamenilor…a dimineti).Cum era de asteptat,nu era acolo.Mai ramanea muzeul.Imi spuse(se) ca-i placu(se) tabloul in care-mi ghicea el viitorul.Azi,dorea sa-mi spuna tot.L-am gasit obosit,cu talpile murdare si reci.Tremura tot,credea ca nu mai vin dupa el.L-am mangaiat si a adormit cu capul pe mine,promitandu-mi ca atunci cand se va trezi imi va povesti….

Duhul vorbelor(13)

„Cand un invingator iti cere sa te rogi pentru el inseamna ca-ti ofera victoria sa.”-(Constantin Noica-Rugati-va pentru fratele Alexandru)