I hope you don’t mind…

De cele mai multe ori nu ştiu ce să spun. Te-aş privi adânc şi tăcut şi …atât. Se pare că n-am ştiut niciodată potrivi cuvinte. Timingul m-a dat de gol. Când am vrut eu, n-am putut, dar când am crezut că pot, n-ai mai vrut…

Nu cred în coincidenţe! Cum era chestia cu visatul? Nu, nu visez! E atât de real…că doare carnea, că simt atingerea, simt parfumul… Dacă-i aşa, visele-mi sunt reale!

Fac totul posibilul să rezist, nici nu ştii la ce recurg…Dacă era, altfel, renunţam demult…Mi-am dat seama de ce am (încă) puterea să merg înainte!