Sus)pensie

La un moment dat, cuvintele au dispărut și-a apărut o tăcere zgomotoasă!

Un râs colo, o eliberare sus, un zgâriat de perete ceva mai încolo…

Apa se răcește, ar trebui să ies!

Încep să mă îndoiesc, apoi mă voi tresfertui, apoi voi rămâne o mică parte din tot ce-a contat!

Scriu în dodii, gândesc și mai grav, nu mă mai exprim în nici un fel…dar simt cu aceeași tărie. Ciudat, nu?

Parcă-aș fi tot eu, dar nu mai contează…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

<span>%d</span> blogeri au apreciat: