Să-l ajutăm pe David să-l învingă pe Goliat

E mic,prea mic pentru o platoşă atât de mare.Luptă cu boala în scutece şi-i răspunde scâncit încercărilor prea grele.

Necazul lui l-am aflat la Nea Costache.Fiţi sabia din dreapta sa cea mică.Are nevoie de noi!

Am preluat de la Nea Costache:

Bună eu sunt David, am 9 luni și asta e povestea mea…

De foarte mulți ani mama nu mai speră că va mai avea vreodată copii, dar eu m-am gândit să-i fac o surpriză. Am 10 săptămâni și ea încă nu știe. Abia aștept să o cunosc!
Sunt în burtica ei de 28 de săptămâni, mă simt bine și ocrotit dar tare nedumerit sunt când ceva mă smulge de acolo iar eu nu sunt pregătit. Aș vrea să țip dar nu pot să respir până când o doamnă doctor mă ajută și reușesc să scot un sunet dar încă nu pot respira. Iau și o notă, nota 6; nu este o notă mare, dar eu sunt mare, am 1300gr. Mama e tare fericită dar eu nu stiu dacă voi supraviețui primei nopți. Plămânii mei nu sunt destul de dezvoltați nici măcar pentru a primi oxigenul ce intră prin tubul ăsta mare din gutița mea.
E dimineață! Am reușit dar îmi este înțepat tot corpul, tubul mă deranjează și mama nu e lângă mine. Nu e tocmai așa cum mi-am imaginat că va fi, iar când am cunoscut-o pe mama, plângea, dar nu de fericire. La scurt timp m-am și botezat, de atunci ma cheama David Gabriel.
Zilele trec … multe perfuzii, transfuzii până când o hemoragie cerebrală o face din nou pe mama să plângă, dar eu voi lupta în continuare. După două săptămâni mama îmi intinde un deget și eu îl prind în mânuță și n-aș mai vrea să-i dau drumul. În următoarea săptămână inima mea începe să cedeze fac stopuri cardio-respiratorii dar doctorii îmi sunt alături iar mama se roagă pentru mine la bisericuța din curtea maternității. Doctorii i-au zis că au făcut tot ce au putut și numai Dumnezeu mă mai poate ajuta. El m-a ajutat și de data asta iar starea mea a început să se stabilizeze. Inima mea n-a încetat să bată.
A trecut o lună și jumătate … e o zi mare, nu voi mai fi intubat iar tubul va fi înlocuit cu o măscuță. E mult mai bine așa! La câteva zile mama mă ia în brațe pentru prima oară. Sunt fericit! Stau nemișcat și n-aș mai vrea șă mă mai dezlipesc de pieptul ei. Părea că totul va reveni la normal, ba mai mult îl cunosc și pe tata. Tata îmi vede pentru prima oară ochii negri și mari. E copleșit de emoție. În curând îmi verifică ochișorii și domnul doctor oftalmolog să vadă dacă vederea mea este în regulă dar n-a putut să ne dea nici o veste bună. Facusem retinopatie și îmi pierdeam vederea întru-un ritm alert. Era necesară o operație urgentă dar, bronhodisplazia pulmonară cu care am rămas în urma oxigenării îndelungate făcea ca operația să fie mai dificilă. Când doctorul i-a zis mamei că există riscul să mă piardă ar fi preferat să rămân orb, dar la insistențele tatălui meu, am fost operat și totul a decurs destul de bine.
După 3 luni, părinții mei, mă iau acasă, îmi cunosc fratele, sunt alintat și răsfățat deși durerile sunt încă mari din cauza herniei inghinale pe care o am. Credeam că vor mai fi două operații și nimic rău nu avea să se mai întâmple, că voi fi fericit în sânul familiei mele, însă nu au trecut nici 4 luni și sunt din nou în spital cu pneumonie.
Cumplite au fost acele zile dar mai cumplit de-atât a fost când datorită unor crize pe care le făceam s-a descoperit că sufăr de o boală necruțătoare – encefalopatie hipoxic ischiemică, paralizie cerebrală ( tetrapareză spastică ). Acum înțeleg de ce nu îmi pot folosi mâinile și picioarele ca un bebeluș normal, de ce nu pot ține o jucărie în mână, de ce nu pot să fac nimic din ce ar trebui să fac la vârsta mea. Deși ma 9 luni, am fost evaluat la o vârstă mai mică de 3 luni.
În sfârșit, epuizați de drumuri lungi, după 2 luni de spitalizare și patru spitale, fără bani pentru ședințe de kinetoterapie ci doar de-un bilet de tren, ne întoarcem acasă. Descumpănită și cu ochii înlăcrimați, mama mă ține în brațe dar nu mă privește. Îi caut privirea și ea îmi zâmbește ca să nu mă îngrijoreze dar eu stiu că de fapt plânge. Ce vom face de-acum încolo?
O oază de speranță se întrevede printr-un tratament de recuperare la o clinică din Ucraina care trebuie început de la o vârstă cât mai fragedă, însă costurile sunt cu mult peste posibilitățile financiare ale părinților mei. Dacă la început timpul se scurgea în favoarea mea și cu fiecare zi ce trecea șansele să supraviețuiesc erau tot mai mari, acum timpul s-a întors împotriva mea și cu fiecare zi ce trece se scurg și șansele mele de a putea merge vreodata.
Așa m-am gândit să scriu povestea mea în speranța că o va citi destui oameni cu inimă bună ce mi-ar putea acorda o șansă să nu mă întreb de ce sunt diferit de ceilalți copii, de ce nu mă pot juca, de ce nu pot să-mi îmbrațișez mama…
Vă mulțumesc că mi-ați citit povestea, vă mulțumesc din suflet pentru ajutorul vostru!
Cu drag,
David-Gabriel
Suma necesara pentru recuperarea lui David este de 35.000 de euro
BANCPOST TITULAR Irimescu Gabriel Florin
Cont Lei:RO86BPOS07207878987 RON01
Cont Euro:RO21BPOS07207878987 EUR01
Telefon:0749.513.578(tata) si 0741.324. 466(mama)

http://www.sansapentrudavid.ro/

 

Dragostea are nevoie de 2 braţe(Adelina şi Loredana)

Of,cum spuneam în primăvara,mama celor două fete Loredana şi Adelina are nevoie de ajutor pentru ele.

S-au strâns 3000 de E din cei 40.000 necesari pentru tratamentul fetelor în Germania.

Nea Costache a vorbit cu mama lor şi dna făcut un filmuleţ nou cu ele.

Am observat ceva cutremurător dragii mei…fetele sunt îngrozitor de triste,nu mai zâmbesc sunt letargice,sunt…departe;acum 2-3 ani nu erau aşa.Închise în casă,făcând totul doar cu ajutorul părinţilor.

Sunt îngrozitor de singure,căci se ştie…boala nu are prieteni.Se fuge cu laşitate de oamenii bolnavi,ca nu cumva starea să se propage….

Cu ajutorul nostru putem micşora cumva…puţin…singurătatea lor şi durerea mamei.

Vă rog din suflet,oricât de puţin…..să dăruiţi!

Nea Costache scrie pe blogul său:

Pentru o descriere mai detailata a cazului celor doua gemene, chiar daca ma repet si in acest articol, voi reda mai jos scrisoarea cutremuratoare a d-nei Zaharia:

Dragii mei,

Va scriu aceste randuri cu speranta ca ne veti intinde o binecuvantata mana de ajutor. Avem mare nevoie de ajutorul dumneavoastra, iar dumneavoastra aveti puterea sa faceti minunea de care au atata nevoie Loredana si Adelina.

In urma cu 26 de ani am nascut doua fete gemene, doua flori, florile mele, care au fost sanatoase si s-au dezvoltat normal, au avut o copilarie frumoasa, au terminat un liceu si au fost inconjurate de toata dragostea noastra. La varsta de 17 ani insa linistea familiei noastre s-a prabusit, zguduita de diagnosticul pus pentru una din ele, Loredana avea atrofie cerebeloasa, boala degenerativa progresiva, pentru care nu exista tratament. Eram distrusi, cu ochii impaienjeniti de lacrimi cautam raspunsuri, ajutor, alinare orice pentru copilul nostru. Cum sa-i pot spune ca nu va mai putea sa mearga in picioare, ca nu va mai putea vorbi, ca lumea ei se va reduce la camera in care sta.

Ca si cum aceasta lovitura nu era de ajuns, dupa 5 luni, acelasi diagnostic ne-a lasat fara cuvinte pentru ca si Adelina avea aceeasi boala. In mod firesc mi-am pus o sumedenie de intrebari, de ce ? de unde ? de ce noi ? de ce ele ? La inceput am refuzat sa cred ca este vorba despre aceasta boala, am refuzat sa cred ca este acest diagnostic, dar timpul le-a dat dreptate medicilor care l-au pus.

Au trecut de atunci 9 ani de durere suferinta si speranta, starea lor s-a deteriorat vizibil, abia daca mai pot face doi trei pasi fara sustinere, vocabularul a devenit sarac si uneori aproape monosilabic, nu pot manca singure si nu pot face nimic singure in acest moment.

Lumea lor este o colivie mai mare, camera lor, unde isi petrec tot timpul in fata televizorului. Ce poate face o mama disperata pentru copii ei atunci cand viata le este amenintata, atunci cand diagnosticul

medical nu le da nici o sansa si le condamna la o moarte lenta dar sigura ? Ar tipa sau ar sopti la urechea tuturor celor care o pot auzi, ar cersi, s-ar umili, ar indrazni sa bata la orice usa

in speranta ca ea se va deschide si va spun sigur ca niciodata nu va obosi si ca speranta nu o va parasi.

In 2009 am reusit sa iau legatura cu un institut de medicina din China specializat in transplant cu celule stem, medicii de acolo mi-au spus ca prin acest transplant boala poate fi oprinta din progresie si chiar se pot recupera in proportie de 70 %, iar pentru mine minunea prindea contur. Am avut programare la institutul Beike Biotech, dar lipsa banilor nu ne-a permis sa beneficiem de ea pentru ca acest tratament costa 60000 euro pentru amandoua.

Sunt mama, si la fel ca mine sunt toate mamele din lumea asta, copii sunt dragostea, speranta si tot ce avem mai scump pe lume. Ajuati-ma sa le sterg lacrimile de pe obraji sa le redau zambetul si speranta ca pot pasi afara din colivia lor si ca vor putea sa zboare, pasind desculte prin gradina de flori a tineretii.

In acest scop am deschis la BCR Sucursala Braila, urmatoarele conturi, titular de cont Zaharia Gina Daniela :

RO 62 RNCB 0048085555310002 pentru euro,
RO 35 RNCB 0048085555310003 pentru USD si
RO 89 RNCB 0048085555310001 pentru RON.

Speranta noastra sunteti dumneavoastra toti cei care vreti si puteti sa ajutati, va rog din suflet nu ne lasati prada disperarii, ajutati-ne.

Dumnezeu sa va binecuvanteze si va doresc tot binele din lume.

Va multumim din tot sufletul.

Zaharia Gina Daniela – str. Plutinei nr. 29 Braila Jud. Braila cod. 810527 telefon : +40763664224


Prieteni, iata ca daca noua si familiilor noastre ne-a dat bunul Dumnezeu sanatate, chiar daca fiecare avem problemele noastre financiare acum la vreme de criza, aceasta familie este greu incercata prin boala necrutatoare a celor doua gemene. Va rog cu lacrimi in ochi sa ma ajutati sa mediatizez acest caz prin preluarea pe blogurile d-voastra si recomandand sa faca acelas lucru si celor din blogroll-urile dv. iar cei care au posibilitatea si doresc, sa doneze in conturile de mai sus. Orice suma, cat de mica, conteaza! Hai cu totii sa redam zambetul pe chipul celor doua gemene si sa stergem lacrimile unor parinti disperati! Avem din nou ocazia sa dovedim ca noi, bloggerii, nu suntem indiferenti la suferinta semenilor nostri si suntem cu adevarat o forta! Va multumesc anticipat!

„Toţi cinci” pentru Andrei – spectacol caritabil al companiei „Passe – Partout Dan Puric”

„Prin acest spectacol, dedicat lui Andi şi visurilor sale care se pot frânge în orice clipă, încercăm să facem cunoscută drama pe care o trăieşte acest tânăr şi, în măsura în care putem, să contribuim şi noi la suma care trebuie adunată pentru operaţia de care are nevoie”, informează un comunicat al instituţiei de cultură

Andi are 25 de ani, este absolvent al Politehnicii şi până mai ieri juca baschet, cânta, dansa, mergea cu bicicleta, râdea şi glumea. Acum Andi are nevoie de un transplant de ficat şi singura lui şansa este să meargă în Germania, unde doctorii sunt convinşi că îl pot opera şi îl vor ajuta în recuperare.

Exista totuşi un „dar” şi acest „dar” este egal cu suma de bani necesară operaţiei şi tratamentului de refacere, valorând 150.000 de euro. Sunt foarte mulţi bani pentru oricare dintre noi şi, mai ales pentru Andi, care abia a terminat facultatea. Totuşi nu este o sumă imposibilă dacă noi, ceilalţi, încercăm să îl sprijinim.

Aşadar, vă rugăm să fiţi alături de noi, fiindcă şansa la viaţă a lui Andrei Teodoroiu depinde şi de noi, transmit în comunicatul citat actorii trupei Passe-Partout Dan Puric

Spectacolul „Toţi cinci”- pentru Andrei, se va juca duminică, la orele 19,00 la Teatrul de pe Lipscani(RAPSODIA). Doritorii pot face donaţii direct, şi în foaierul teatrului.

Donaţii pentru Andrei pot fi făcute în conturile: cont în lei: RO72BRDE300SV19654493000, cont în euro: RO89BRDE300SV81627453000 sau cont în dolari: RO95BRDE300SV81732093000. Pentru cei din străinătate, SWIFT: BRDEROBU

Spectacolul „Toţi cinci”, adică Ana Pepine, Dana Paraschiv, Ştefan Ruxanda, Paul Cimpoieru şi Silviu Man învaţă, cu fiecare reprezentaţie să râdă, să plângă, şi să „deschidă poarta” spre sufletul omului contemporan bântuit de angoase, frustrări, vise, iubiri şi speranţe traduse în gest, dans şi pantomimă.

Biletele pentru spectacol pot fi achiziţionate la preţuri de 25 şi 30 de lei sau cu reducere pentru studenţi la preţul de 20 de lei. AGERPRES

NOUTATI:

Mai mult ca niciodata e nevoie de noi toti

In urma ultimelor investigatii, diagnosticului i-a fost adaugat si leziuni pulmonare nodulare sugestive pentru determinari secundare multiple bilateral. Mai exact, celulele cancerigene s-au raspandit si in zona plamanilor, dar intr-o forma incipienta, motiv pentru care in acest moment se incearca un tratament cu NEXAVAR pentru incetinirea si retragerea nodulilor din zona plamanilor, urmand ca peste 3 luni, atunci cand a fost programat pentru urmatorul control sa se poata decide cu exactitate cand se va putea realiza transplatul necesar. In ciuda tuturor complicatiilor survenite, campania noastra continua, fiindca speranta nu piere niciodata. Cu ajutorul prietenilor de la EUROSPIRIT, vom continua sa organizam evenimente si strangeri de fonduri, vom continua sa facem tot ce este posibil, vom continua sa fim alaturi, vom continua sa luptam…Toti. Impreuna.

Ce (ai) fac(e)i,TU,la 25 de ani?

25 ani from Fragma Studio on Vimeo.

El,e Andrei Teodoroiu!Un simplu nume pentru noi….o intreaga poveste pentru cei ce-l cunosc!Eu am aflat de el prin Cella si Nea Costache.Ma gandesc doar la cat de multi il iubesc,pe cati face el fericiti,cum se uita el in ochii celor dragi si le alunga tristetea.E atat de tanar,e atat de….oricare dintre noi!Sa-l ajutam!Are  CIROZA HEPATICA VIRUSALA HBV COMPENSATA!
Cititi-i povestea si deschideti-va sufletul!El stie cel mai bine drumul spre talanti….

Iar tie,Andrei,credinta tare!Dumnezeu cu tine.Il ajutam si noi….

CUM IL PUTETI AJUTA PE ANDI:

Transplantul de ficat, ce se va realiza intr-o clinica specializata „UNIKLINIKUM ESSEN TRANSPLANTATION ZENTRUM” in Essen, Germania, precum si tratamentul post-operator, costa aproximativ 150.000 euro, bani pe care familia lui Andi nu ii are in acest moment.

Donatii persoane fizice

Il puteti ajuta pe Andi donand orice suma, oricat de mica in urmatoarele conturi bancare:

LEI – RO72BRDE300SV19654493000

EUR – RO89BRDE300SV81627453000

USD – RO95BRDE300SV81732093000

Pentru persoanele ce locuiesc in strainatate, pentru fiecare cont se adauga SWIFT BRDEROBU.

Conturile sunt deschise la BRD Ploiesti, Agentia Bahluiului pe numele TEODOROIU ANDREI. Va rugam precizati ca suma depusa reprezinta DONATIE.

Donatii persoane juridice (firme, companii)

– in curand –

Cu mentiunea DONATIE

Andi

Lupta cu un sms impotriva leucemiei!

Erata:am postat gresit prima data!Imi cer scuze!Astazi e ultima zi,campania a inceput in decembrie(am mai postat)!


O şansă în plus pentru copiii bolnavi de cancer limfatic

Asociaţia Salvează Vieţi demarează cea de-a doua etapă a campaniei „Nu mă ignora”, prin care oricine poate dona 2 EUR prin SMS pentru copiii bolnavi de cancer limfatic. Obiectivul final al campaniei este suma de 1.000.000 EUR. Fundaţia Vodafone România donează 350.000 EUR, în cadrul parteneriatului cu Salvează Vieţi.

Asociaţia Salvează Vieţi a dat startul celei de-a doua componente a campaniei „Nu mă ignora”, dedicată înfiinţării primului Centru de Excelenţă în diagnoza şi tratamentul cancerului limfatic din România, la Clinica de Oncopediatrie „Louis Ţurcanu” din Timişoara. Până la 31 martie 2011, orice persoană poate dona 2 EUR prin SMS la numărul 858, gratuit în orice reţea de telefonie mobilă (nu se percepe TVA). Fundaţia Vodafone România donează 350.000 EUR pentru construirea şi dotarea acestui centru.

În luna decembrie 2010, Asociaţia a strâns 400.000 EUR, proveniţi din redirecţionarea a 20% din impozitul pe profit de 300 de firme şi din donaţiile a 80 de persoane fizice. Ţinta finală a proiectului este atingerea sumei de 1.000.000 EUR.

O şansă în plus pentru copiii bolnavi de cancer limfatic„Copiii de la Clinica de Oncopediatrie aşteaptă în continuare ajutorul nostru. Am făcut un prim pas important în luna decembrie, când peste 300 de firme au ales să ne sprijine. Mulţumim Fundaţiei Vodafone pentru susţinerea consistentă pe care a înţeles să ne-o acorde. Se spune că ne naştem cu şanse egale, dar şansele copiilor bolnavi de cancer din România sunt mult reduse faţă de cele ale celor din lumea civilizată. Încercăm să facem auzită vocea acestor copii, pentru care o donaţie de 2 euro poate creşte speranţa la viaţă. Aceşti copii luptă din greu cu boala lor, sunt mici, sunt puternici, dar au nevoie de sprijin. Renuntaţi astăzi la unul dintre micile capricii cotidiane în favoarea lor şi donaţi 2 euro prin SMS la 858”, a declarat Carmen Uscatu (foto de la dreapta la stânga), preşedinte Salvează Vieţi.

„Construirea acestui centru înseamnă o şansă în plus pentru copiii bolnavi de cancer, cărora dorim să le fim alături în lupta lor pentru viaţă.  Prin această donaţie, continuăm angajamentul Fundaţiei Vodafone România de a fi cât mai aproape de nevoile comunităţii şi de a susţine proiectele din domeniul sănătăţii”, a completat Elena Şerban (foto de la stânga la dreapta), director Fundaţia Vodafone România.

Proiectul este susţinut prin campania de comunicare „Nu mă ignora”, desfăşurată în perioada decembrie 2010 – martie 2011 de Graffiti BBDO, MEC România, Kaleidoscope şi Free Communication.

„Pentru că subiectul este unul extrem de actual şi extrem de dureros, respectiv faptul că aceşti copii care suferă de cancer nu au toate facilităţile şi aparatura medicală necesare, am ales să dramatizăm mesajul «cât trebuie să reziste un copil pentru a fi salvat» într-un mod care să impresioneze şi să impulsioneze. Scopul nostru a fost ca toţi cei care văd spotul să scoată telefonul din buzunar şi să doneze chiar în momentul vizionării”, a declarat Eugen Suman, copywriter Graffiti BBDO.

Despre Clinica de Oncopediatrie „Louis Ţurcanu” Timişoara

Clinica de Oncopediatrie de la Timişoara a fost construită şi dotată aproape în întregime prin efortul echipei doamnei prof. dr. Margit Şerban, care, în anul 2002, realiza pentru prima oară în România transplantul de celule stem de la un donator înrudit pentru un copil bolnav de leucemie. Dr. Şerban a reuşit să convingă asociaţii umanitare din Germania şi Austria să sprijine acest spital, iar investiţiile asociaţiilor umanitare străine au totalizat până acum peste 4.000.000 de euro. Spitalul este în continuare susţinut din străinătate, iar medicii de aici reuşesc să trateze anual, în condiţii peste nivelul mediu al spitalelor din România, mai mult de 350 de copii şi adolescenţi.

Rata de succes în tratarea cancerelor de sânge la copii şi adolescenţi se situează  sub 50% în România, faţă de peste 80% în UE. Cauza acestei situaţii este lipsa sau precaritatea mijloacelor de diagnosticare în profunzime a tipurilor de cancer, investigaţii esenţiale pentru stabilirea tratamentului potrivit. Pe lângă diagnostic, în etapa tratamentului este vitală existenţa camerelor sterile, în care pacienţii trebuie izolaţi atunci când imunitatea scade dramatic în urma chimioterapiei. Existenţa unei astfel de încăperi înseamnă, în medie, 30 de copii salvaţi în fiecare an.

Despre Salvează Vieţi

Asociaţia Salvează Vieţi a fost înfiinţată în martie 2009 de un grup de şapte tineri. Impresionaţi de cazul unui tânăr de 18 ani, Dragoş Croitoru, bolnav de leucemie, membrii Salvează Vieţi au ajuns faţă în faţă cu sistemul medical românesc şi cu autorităţile statului. Urmând principiul conform căruia societatea civilă trebuie să acţioneze şi încrezători în faptul că lucrurile se pot schimba doar prin depăşirea pasivităţii, membrii Asociaţiei s-au dedicat în special susţinerii Clinicii de Oncopediatrie de la Timişoara şi a copiilor care suferă de leucemie şi de alte tipuri de cancer.

E atat de trist in lumea asta mica

Ce e sanatatea pana sa o pierdem?
Ce e bucuria pana cand se intalneste cu lacrima?
Ce e viata pana nu e amenintata de moarte?
Ce e normalitatea pana nu ii este deviat cursul?

O mama cere disperat ajutorul pentru fetele sale gemene,care s-au culcat sanatoase si s-au trezit fara sa stie cine sunt.Diagnosticul:’atrofie cerebeloasa si tetra pareza spastica’,la diferenta de doar 5 luni intre ele.Au 26 de ani si au nevoie de 60.000 de euro pentru a primi un transplant cu celule stem la o clinica din China,reusind astfel sa-si imbunatateasca viata cu aproape 70%.
Ce sunt procentele astea cand uiti sa vorbesti,cand ochii sunt plini de disperare,cand nu stii sa exprimi ceea ce poate a mai ramas pe undeva ascuns,cand echilibrul nu-l mai cunosti,cand singurele bucurii e sa ‘primesti o inghetata alba’ sau ‘sa mergi in casa’?


Mediatizati va rog acest caz!
Ascultati durerea mamei si deschideti baierele sufletului si lasati sa se reverse peste fetele acestea,dragostea voastra:

„Dragii mei,

Va scriu aceste randuri cu speranta ca ne veti intinde o binecuvantata mana de ajutor. Avem mare nevoie de ajutorul dumneavoastra, iar dumneavoastra aveti puterea sa faceti minunea de care au atata nevoie Loredana si Adelina.

In urma cu 26 de ani am nascut doua fete gemene, doua flori, florile mele, care au fost sanatoase si s-au dezvoltat normal, au avut o copilarie frumoasa, au terminat un liceu si au fost inconjurate de toata dragostea noastra. La varsta de 17 ani insa linistea familiei noastre s-a prabusit, zguduita de diagnosticul pus pentru una din ele, Loredana avea atrofie cerebeloasa, boala degenerativa progresiva, pentru care nu exista tratament. Eram distrusi, cu ochii impaienjeniti de lacrimi cautam raspunsuri, ajutor, alinare orice pentru copilul nostru. Cum sa-i pot spune ca nu va mai putea sa mearga in picioare, ca nu va mai putea vorbi, ca lumea ei se va reduce la camera in care sta.

Ca si cum aceasta lovitura nu era de ajuns, dupa 5 luni, acelasi diagnostic ne-a lasat fara cuvinte pentru ca si Adelina avea aceeasi boala. In mod firesc mi-am pus o sumedenie de intrebari, de ce ? de unde ? de ce noi ? de ce ele ? La inceput am refuzat sa cred ca este vorba despre aceasta boala, am refuzat sa cred ca este acest diagnostic, dar timpul le-a dat dreptate medicilor care l-au pus.

Au trecut de atunci 9 ani de durere suferinta si speranta, starea lor s-a deteriorat vizibil, abia daca mai pot face doi trei pasi fara sustinere, vocabularul a devenit sarac si uneori aproape monosilabic, nu pot manca singure si nu pot face nimic singure in acest moment.

Lumea lor este o colivie mai mare, camera lor, unde isi petrec tot timpul in fata televizorului. Ce poate face o mama disperata pentru copii ei atunci cand viata le este amenintata, atunci cand diagnosticul

medical nu le da nici o sansa si le condamna la o moarte lenta dar sigura ? Ar tipa sau ar sopti la urechea tuturor celor care o pot auzi, ar cersi, s-ar umili, ar indrazni sa bata la orice usa

in speranta ca ea se va deschide si va spun sigur ca niciodata nu va obosi si ca speranta nu o va parasi.

In 2009 am reusit sa iau legatura cu un institut de medicina din China specializat in transplant cu celule stem, medicii de acolo mi-au spus ca prin acest transplant boala poate fi oprinta din progresie si chiar se pot recupera in proportie de 70 %, iar pentru mine minunea prindea contur. Am avut programare la institutul Beike Biotech, dar lipsa banilor nu ne-a per- mis sa beneficiem de ea pentru ca acest tratament costa 60000 euro pentru amandoua.

Sunt mama, si la fel ca mine sunt toate mamele din lumea asta, copii sunt dragostea, speranta si tot ce avem mai scump pe lume. Ajuati-ma sa le sterg lacrimile de pe obraji sa le redau zambetul si speranta ca pot pasi afara din colivia lor si ca vor putea sa zboare, pasind desculte prin gradina de flori a tineretii.

In acest scop am deschis la BCR Sucursala Braila, urmatoarele conturi, titular de cont Zaharia Gina Daniela :

RO 62 RNCB 0048085555310002 pentru euro,
RO 35 RNCB 0048085555310003 pentru USD si
RO 89 RNCB 0048085555310001 pentru RON.

Speranta noastra sunteti dumneavoastra toti cei care vreti si puteti sa ajutati, va rog din suflet nu ne lasati prada disperarii, ajutati-ne.

Dumnezeu sa va binecuvanteze si va doresc tot binele din lume.

Va multumim din tot sufletul.

Zaharia Gina Daniela – str. Plutinei nr. 29 Braila Jud. Braila cod. 810527 telefon : 0763664224”

Romani, să ștergem lacrimile din ochii unei mame și a gemenelor ei! from mitrut stanoiu on Vimeo.

Bucurii sa aveti de la Dumnezeu!

Viata (se)cere ajutat(or)a!

Un copil de 4 anisori,dulce si nevinovat,cum sunt toti are nevoie de noi!Intrati pe blogul Evei si lasati bunatatea sa lucreze in voi!

„Celor ce vor sa o sprijine pe Eva Maria va facem cunoscut ca incepand de astazi, 26 ianuarie 2011, sunt disponibile urmatoarele numere de telefon apelabile din reteua Romtelecom.

0900 900 082 – 2 EURO/apel
0900 900 086 – 6 EURO/apel
0900 900 084 – 8 EURO/apel

Donatii

Transfer bancar in conturile:
BRD – LEI
RO12BRDE426SV42546784260
Titular: Grigorescu Cezar
CNP: 1680315463070
Sucursala: BRD Ag. Mosilor

BRD – EURO
RO04BRDE426SV42546944260
Titular: Grigorescu Cezar
CNP: 1680315463070
Sucursala: BRD Ag. Mosilor
Cod SWIFT: BRDEROBU

contact@mariaeva.ro
0745 142 492 ”