Un fel de ”Scoală gazdă bună”, că-i ziua ta…

Să fie amintirile mai călduroase iarna de mă cuibăresc atâta-n ele? Sau aşa mi-s eu mai cu trecutul, mai ca babele, mai cu ştergarele udate-n lacrimi? Merg afară să iau o porţie de frig şi de zăpadă-n faţă, poate s-or estompa umbrele, poate or intra în casă înaintea mea! Apoi am să aerisesc…Ah, nu să le scot afară, ci să le împrospătez! Când o să vreau să uit, voi anunţa, voi striga, voi trâmbiţa, sau pur şi simplu…mă voi stinge!

La mulţi ani, Românie, oriunde te-ai ascunde!!!!

Anunțuri

The time is right

Febră- Ilinca Bernea

Nu spune nimic. Mai ales nu încerca să mă vindeci.
Nu vreau să mă vindec.
Muzica e singura formă de durere care nu e nedreaptă, abuzivă, absurdă.
Oare cum iubesc surzii? Sa fie mai fericiți decât noi?!

Nu se pot face pacte cu muzica.

Poți face orice din muzică
O poți îngropa sub tone de beton armat,
O poți târî prin noroaie și pe fronturi de luptă,
O poți transforma în gumă de mestecat sau în plastic,
În lumină de neon
O poți ascunde sub preșul unor întâmplări fără consecințe,
dar ea continuă să te doară ca și cum nici nu s-ar sinchisi că vrei s-o distrugi.

Diferența dintre zei și oameni e că oamenii n-au nici o putere asupra zeilor.

Nu te poți vindeca de muzică decât prin muzică. Asta știa Schubert preabine.

Nu e nimic veșnic în afară de muzică.
Noi suntem muritori, cuvintele noastre sunt muritoare,
Dorințele noastre se sting mai repede ca fitilul unor lumânări.

Dar nu vreau să-ți vorbesc despre întâmplare, derută, risipă
Ci despre momentul în care
Pentru câteva clipe
Vom fi una cu muzica.

Puteam să fim doi copaci, te-ai gândit?

Shana Tova Umetukah 2014(5775)

Să citim asta!

Câţi ani încap într-unul singur?

Doriţi-vă ce se poate! Eu n-am să înţeleg ”sărbătoarea” asta, a Anului Nou civil, aşa că am să fac urări (mai) puţine. Răspund din curtoazie la mesaje, dar atât. Importanţă pentru mine are anul nou religios, care începe în septembrie. Aşa că, neştiind ce să spun acestei numărători în căutarea viitorului, am să vă las cu Înalt PS Bartolomeu Anania-de fericită pomenire să vă încânte începuturile de an…. N-am nici bilanţ de făcut, n-am nici dorinţe de etalat, ştie Dumnezeu ce-mi trebuie şi-mi va împlini înainte să-mi pierd speranţa! Să fiţi iubiţi!

No, no, is not a joke…

Teacher: ”We know that the heat causes an object to expand and cold causes it to contract. Now, can anyone give me an example?”

Smart Scott: ”Well, in the summer the days are long, and in the winter the days are short.”

unde se vorbeşte de dragoste…

iz suedez de linişte fierbinte

Încă o zi de concediu, de data asta una de duminică. Cu o trezire bruscă din somnul agitat, cu un photo shooting  cu poziţiile de somn ale lui Muşeţel, o cană cu fiertura zilnică şi-un drum spre o masă suedeză cu supă de ciuperci, legume gratinate şi somon, bere neagră suedeză, apoi cidru şi cafea. Chiar nu mai era loc, nici măcar de-un gând…iar drumul înapoi spre casă părea aglomerat şi lung- cu toate că era acelaşi. Pisicile nu mai erau acolo. La 47 de grade la sol, era şi normal. Le-am pus mâncarea obişnuită, le-am schimbat apa şi am intrat în casă. Nu mai era aceeaşi. O linişte de mormânt astupa urechile. Aveam impresia că zidurile îmi absorb gândurile, iar vecinii îmi aud bătăile inimii, în somnul lor de amiază. Parcă toată lumea plecase şi eram singură. Păşeam cu grijă, urcam încet să nu fac zgomot. Uşa am încuiat-o ca şi cum n-aş fi intrat în casa mea. Am tras obloanele, am permis aerului să devină rece şi mi-am umflat perna a odihnă şi refugiu. Seara a continuat cu poveşti filmate, cu cidru şi cu ştirea că am primit cărţi– mulţumesc editurii CDPL! Fotografiile cu Muşeţel altădată! Început bun al sfârşitului!