Un fel de ”Scoală gazdă bună”, că-i ziua ta…

Să fie amintirile mai călduroase iarna de mă cuibăresc atâta-n ele? Sau aşa mi-s eu mai cu trecutul, mai ca babele, mai cu ştergarele udate-n lacrimi? Merg afară să iau o porţie de frig şi de zăpadă-n faţă, poate s-or estompa umbrele, poate or intra în casă înaintea mea! Apoi am să aerisesc…Ah, nu să le scot afară, ci să le împrospătez! Când o să vreau să uit, voi anunţa, voi striga, voi trâmbiţa, sau pur şi simplu…mă voi stinge!

La mulţi ani, Românie, oriunde te-ai ascunde!!!!

The time is right

Febră- Ilinca Bernea

Nu spune nimic. Mai ales nu încerca să mă vindeci.
Nu vreau să mă vindec.
Muzica e singura formă de durere care nu e nedreaptă, abuzivă, absurdă.
Oare cum iubesc surzii? Sa fie mai fericiți decât noi?!

Nu se pot face pacte cu muzica.

Poți face orice din muzică
O poți îngropa sub tone de beton armat,
O poți târî prin noroaie și pe fronturi de luptă,
O poți transforma în gumă de mestecat sau în plastic,
În lumină de neon
O poți ascunde sub preșul unor întâmplări fără consecințe,
dar ea continuă să te doară ca și cum nici nu s-ar sinchisi că vrei s-o distrugi.

Diferența dintre zei și oameni e că oamenii n-au nici o putere asupra zeilor.

Nu te poți vindeca de muzică decât prin muzică. Asta știa Schubert preabine.

Nu e nimic veșnic în afară de muzică.
Noi suntem muritori, cuvintele noastre sunt muritoare,
Dorințele noastre se sting mai repede ca fitilul unor lumânări.

Dar nu vreau să-ți vorbesc despre întâmplare, derută, risipă
Ci despre momentul în care
Pentru câteva clipe
Vom fi una cu muzica.

Puteam să fim doi copaci, te-ai gândit?

Shana Tova Umetukah 2014(5775)

Să citim asta!

Câţi ani încap într-unul singur?

Doriţi-vă ce se poate! Eu n-am să înţeleg ”sărbătoarea” asta, a Anului Nou civil, aşa că am să fac urări (mai) puţine. Răspund din curtoazie la mesaje, dar atât. Importanţă pentru mine are anul nou religios, care începe în septembrie. Aşa că, neştiind ce să spun acestei numărători în căutarea viitorului, am să vă las cu Înalt PS Bartolomeu Anania-de fericită pomenire să vă încânte începuturile de an…. N-am nici bilanţ de făcut, n-am nici dorinţe de etalat, ştie Dumnezeu ce-mi trebuie şi-mi va împlini înainte să-mi pierd speranţa! Să fiţi iubiţi!

No, no, is not a joke…

Teacher: ”We know that the heat causes an object to expand and cold causes it to contract. Now, can anyone give me an example?”

Smart Scott: ”Well, in the summer the days are long, and in the winter the days are short.”

unde se vorbeşte de dragoste…

iz suedez de linişte fierbinte

Încă o zi de concediu, de data asta una de duminică. Cu o trezire bruscă din somnul agitat, cu un photo shooting  cu poziţiile de somn ale lui Muşeţel, o cană cu fiertura zilnică şi-un drum spre o masă suedeză cu supă de ciuperci, legume gratinate şi somon, bere neagră suedeză, apoi cidru şi cafea. Chiar nu mai era loc, nici măcar de-un gând…iar drumul înapoi spre casă părea aglomerat şi lung- cu toate că era acelaşi. Pisicile nu mai erau acolo. La 47 de grade la sol, era şi normal. Le-am pus mâncarea obişnuită, le-am schimbat apa şi am intrat în casă. Nu mai era aceeaşi. O linişte de mormânt astupa urechile. Aveam impresia că zidurile îmi absorb gândurile, iar vecinii îmi aud bătăile inimii, în somnul lor de amiază. Parcă toată lumea plecase şi eram singură. Păşeam cu grijă, urcam încet să nu fac zgomot. Uşa am încuiat-o ca şi cum n-aş fi intrat în casa mea. Am tras obloanele, am permis aerului să devină rece şi mi-am umflat perna a odihnă şi refugiu. Seara a continuat cu poveşti filmate, cu cidru şi cu ştirea că am primit cărţi– mulţumesc editurii CDPL! Fotografiile cu Muşeţel altădată! Început bun al sfârşitului!

Infuzie de Muşeţel

Te Deum Laudamus- Concert Pascal

Joi(ziua regalităţii)- una din zilele săptămânii în care aştepţi să vină odihna mai repede,  picioarele cedează în faţa scaunului, ochii în faţa pernei, voinţa în faţa treburilor casnice….mi-am uitat oboseala-n bocceluţă, aparatul l-am agăţat de gât, sufletul l-am desferecat şi gata…asta a fost! Bucuria e dincolo de timp….

Bucharest Jewish Festival Film 2012 la final

Multe filme bune, n-am reuşit să merg la toate, am să scriu despre cele pe care le-am ales, mi-au plăcut şi merită povestite….

  • Prima mea nuntă

Regia / Director: Ariel Winograd

Argentina, 2011
Durata / Runtime: 104 min.

Scenariul / Screenplay:
Patricio Vega
Imaginea / Cinematography:
Felix Monti
Montajul / Editor:
Francisco Freixa
Muzica / Music:
Lucio Godoy & Dario Eskenazi

Croşetatul mai e cum mai e, chiar de-s firele diferite şi modelul complicat. Mai deşiri, mai repari, mai faci un nod, iese ceva până la urmă. Ce te faci când  doi oameni de religii diferite trebuie să aducă la nunta lor mai mult decât dragostea? N-ar strica puţină încredere, un pic de sprijin, relaxare dragilor- că nu merge nimeni la tăiere, mai puţină atenţie la… Dar ce să vă mai spun? Când ‘te iei’, ai la pachet întreg arborele genealogic ‘advers’… a se vedea alt film!

  • O chema Sarah

Regia / Director: Gilles Paquet-Brenner

Franţa / France, 2010
Durata / Runtime: 111 min.

Scenariul / Screenplay:
Serge Joncourt & Gilles Paquet-Brenner (după un roman de / based on a novel by Tatiana de Rosnay)
Imaginea / Cinematography:
Pascal Ridao
Montajul / Editor:
Hervé Schneid
Muzica / Music:
Max Richter

E trist când vezi că cele mai bune intenţii ale tale aduc dezamăgire, durere şi moarte. Şi cui?! Fiinţei celei mai apropiate. Şi nu poţi continua…Nu aşa!

  • Stele neliniştite

Regia / Director: Emanuela Piovano

Italia / Italy, 2010
Durata / Runtime: 90 min.

Scenariul / Screenplay:
Emanuela Piovano
Imaginea / Cinematography:
Raoul Torresi
Montajul / Editor:
Roberto Perpignani
Muzica / Music:
Marc Perrone

Concordanţa timpurilor! Importantă în orice gramatică, esenţială în viaţă. Timingul acela care face momentul perfect, privirea fericită şi idealul atins. Restul aduce suferinţă. Mută, inutilă, disperată şi … vedeţi voi cum!

  • Infidelul

Regia / Director: Josh Appignanesi

Marea  Britanie / Great Britain, 2010
Durata / Runtime: 105 min.

Scenariul / Screenplay:
David Baddiel
Imaginea / Cinematography:
Natasha Braier
Montajul / Editor:
Kim Gaster
Muzica / Music:
Erran Baron Cohen

Umor cât cuprinde, oameni de toate felurile, preconcepţii şi limitări ironizate! Ce-am mai râs….

Iar asta e muzica ce m-a însoţit tot festivalul. Dacă are sau nu legătură, nu mai contează….

Mâine ar trebui să merg la Gala de închidere, dar am ales o altă gală, cu deschidere spre Festivalul Filmului European 😛 Aşa că pentru mine, BJFF a ajuns la final!

מזל טוב

De mâine începe Festivalul Filmului European. De-abia aştept să văd filmul din gala de deschidere- ‘Le Havre’, ‘semnat Aki Kaurismaki(castigator al premiului FIPRESCI la Festivalul de la Cannes in 2011).