în rest, tot aşa cum ştii…

aş vrea să mă leg de orice cuvânt şi să-l scutur de coji, de praful de pe toba cântăreţului ambulat de sticlă casantă pe podeua din casa cu cerdac albastru ca-n visul nostru cel dintâi pe când încă eram şi nu ne gândeam că ne vom închide în noi şi nu vom lăsa pe celălalt să intre în camera aerisită din estul trupului îndurerat de tristeţi umede şi aducătoare de nesomn la amiezi când totul tace şi sufletul se zbate înăuntrul coliviei în care am intrat de bună voie şi nesilită de nimeni ca să te am al meu pentru toată viaţa care mi-a rămas şi încă nu vrea să se scurgă fără tine e ca şi cum n-aş mai fi şi nu aş mai avea ce să povestesc acelor nepoţi inexistenţi şi aşteptaţi îndelung în patul cu cearceafuri mereu proaspete în vara în care ne-am cunoscut şi ne-am iubit întâia oară şi dacă ştiam că nu mă mai întorc nu mă mai ridicam nicicând pentru nicio treabă de-a nimănui, orice s-ar fi întâmplat

DSCN5675

Apoi ai spus în şoaptă:

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: