înainte de închidere

mă uit cum alţii îşi trăiesc viaţa. sunt martoră la atâtea evenimente, care nu-s ale mele. aş putea să le strâng în pumn şi să le presar pe zăpada care n-a nins pe străzi, ca să găsesc drumul înapoi spre mine. alţii cântă, alţii citesc, alţii iubesc, alţii muncesc, alţii suferă….mereu alţii. vitrina mea e mare cât distanţa dintre pupile- şi se întâmplă atâtea lucruri acolo. din când în când se aburesc lucrurile şi le şterg imaginea, pentru a fi mai clare. oamenii se bagă în cuvintele mele şi fac adnotări. că nu e cum am văzut, că mi se pare, că poate altădată va fi altfel. uite, de pildă, acum ascult cum alţii îmi cântă dragostea…cum se face că alţii o fac mai bine decât mine? nu e drept!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: