din spaţiul în care se respiră puţin

gratii- eva precub

caut

caut mereu orice

orice duce spre o ieşire

spre distrugerea gratiilor

orice mă eliberează

caut

şi trebuie să găsesc

o ieşire o portiţă de scăpare

poate e în palma ta

şi nu o văd

poate în cuvintele noastre

sau în buzunarul paltonului tău negru

poate o ascunzi fără să ştii

în ochii mari ce văd prin mine

caut

dar ce ar însemna

o ieşire din mine

nimic mai mult decât

o intrare în celălalt mine

şi-apoi în celălalt şi-n celălalt

gratii continuând

din ochiul meu verde în al tău

şi de-acolo în univers

gratiile sunt fiinţa mea

văzută de alţi ochi

decât cei ai minţii

 

Anunțuri

2 răspunsuri

  1. …inspre respiratii mai profunde! 🙂
    incepe bine si continua la fel alta saptamana! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: