Nici alţii nu pot dormi…

Mă pregătisem de cu totul altceva. După maldărul de documente de rezolvat pe ultima sută de metri, cu rapoarte şi tabele, grafice şi alte chestii numerologice…puteam băga mâna în zăpadă- cu toate că am făcut-o pâna la urmă, practic vorbind-, dar n-a mai fost cazul. Duminica se încheia încet şi-n pijamale, cu cana aburind la gură şi visele împachetate straşnic să nu iasă care cumva, că-i a rău şi-a cod de-o culoare incertă. Am lăsat cartea din mână în favoarea unui film ce părea- la prima vedere, cu colţi vampireşti şi iubiri şleampede. Numele, numai la asta mă ducea: ‘ În amurg'(Verso sera), Dilema s-a spulberat între timp, când ochii îmi alunecară pe distribuţie… Marcello Mastroianni. Şi, vai, duminica mea a căpătat sens, nu că nu ar fi avut, dar parcă mai trebuia ceva…şi a fost!

Un bunic simpatic de băgăcios şi cu o viziune clară asupra vieţii, o nepoată ‘dublă’ avută în mod neaşteptat în grijă, un fiu cam bleg şi neterminat şi-o aproape-noră impertinentă, inconştientă şi frumoasă intră unii în vieţile celorlalţi cu dezinvoltura copiilor crescuţi pe fugă şi-a adulţilor blazaţi de tot şi toate.. Iubire platonică, târzie, aşezată în inimii ce bat aritmic… Ce mai, frumos final de săptămână!

Anunțuri

2 răspunsuri

  1. Ca o piesa de teatru.Un film calm atit cit e viata obisnuita .
    Un film ca pentru inceput de saptamina cu „13”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: