fără titlu, într-un vis din care nu mă mai trezesc

E gheaţă deasupra mea, şi nu ştiu încă dacă sunt şi eu în ea. Dincolo de sticlă văd sticlă. Dincolo de mine nu mă mai cuprind. Cu două perechi de mâini cuprind ce-a rămas neîngheţat şi strâng a rămânere. E timpul greu, cu densitate maximă, apăsător pe coapse- într-un vis în care nu ştiu cine pe cine a bătut. Mă trezesc cu vânătăi, dincolo de pleoape s-au întâmplat grozăvii, greu de povestit. Nu-i bine nicicum, poate ar trebui să-mi iau o pauză de pâine-unt-dulceaţă-ceai-film, închisă în fortăreaţă, dând drumul doar la… sonor!

Anunțuri

3 răspunsuri

  1. pai da, nu e ideea deloc rea! fara subtitrare! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: