Povestea continuă: concert Te Deum Laudamus, Bucureşti, Domniţa Bălaşa, 18 dec.2011 ora 18

Unul dintre puţinele concerte la care m-am dus de ‘bună voie’ şi la care nu am ce critica, muzical…

Seara. După un somn obligatoriu impus de peştele încolăcit în stomacul meu, m-am decis cu greu să nu pun ceasul să întârzie plecarea. O dată trezită din vălurile serii  am intrat brusc în papucii de stradă şi am nimerit cu ochii închişi în case domneşti. Mi-am pregătit sălaşul împotriva umflării picioarelor, mi-am închis telefonul şi am dat drumul la amintiri. Din 1991 tot ascult corala aceasta! Mă uit la mine, cu ochii lăsaţi pe interior, şi mă văd aceeaşi, mai puţin cei din faţa mea, la ceva distanţă. Mereu alţii, unii aceeaşi! Aveam pe atunci pantofiori negri de lac şi fustiţă cu buline, bluza era neagră. Era Festivalul Enescu. Cum nu era scenă, lumina nu s-a stins treptat lăsând doar protagoniştii în atenţia ochilor. Microfoane multe, oameni importanţi, foşti dirijori, compozitori, lume cunoscută (de mine). De la înălţimea aflării mele, am fost peste timp. Doar am închis ochii, restul a curs de la sine. E greu să fii obiectiv când iubeşti? Posibil, nici nu trebuie altfel….

Fotografii, înregistrări? Nimic din toate acestea. Mi-au plăcut (ca întotdeauna). M-am dus cu mâinile în buzunar şi cu inima deschisă. Suport foarte bine frigul! Şi s-a dovedit a fi foarte cald! Do you remember?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: