Cum s-a întâmplat,de-o vreme încoace….

foto

Poem

-Nichita Stănescu-

 

Tu pluteşti ca un vis de noapte

deasupra sufletului meu.

Îţi sprijini tîmpla

de inima mea,ca de o piatră roşie,

şi aştepţi să-ţi spun numele

tuturor lucrurilor

pe care eu am isprăvit demult

să ţi le mai spun.

Gura mea e-n tăcerea cea mai desăvîrşită,

înclinată ca mătasea unui steag

într-o zi fără vînt.

O,nu pleca nicăieri!

Îmi voi rupe inima cu un singur gest

al mîinii,

ca să răsară durerea care ştie

numele durerii,

ca să răsară dragostea mea de bărbat

care ştie numele tău ciudat,de femeie.

Anunțuri

5 răspunsuri

  1. e prea frumoasa…Multumesc ca mi-ai adus aminte cat il iubesc pe Nichita!

  2. Frumos! Nichita este unul dintre poetii mei preferati!
    O saptamana cu realizari!

  3. […] meu de nume luminoase: Nea Costache, Inelul lui Gyges, G1b2i3, Rokssana, Dictatura justiţiei, Zinnainda, Cella, Atitudini, Ioan Usca, Gabriela Elena, […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: