Cât îmi iei până departe?

Strâng.

Deretic.

Micşorez.

Să intre toate în cufere mici,cu lacăte moi,uşor să se spargă.

Altfel nu mă încadrez în spaţiu.

Aşa mi s-a sugerat.

Imaginea nu trebuie să mai fie ce-a fost.

Timpul trece.

Năravul trebuie ţinut în frâu.

Costă altfel,şi nu vreau să mă coste acum.

Altfel strâng de tot şi mă mut în pădurea caietelor mele colorate.

Ia să văd cât am salvat.

Ohooo,mai am.

Am salvat încă/doar 5 %.

Muncă,nu glumă.

Şi abia am ajuns la jumătate.

Aproape acolo.

Chiar în cuta timpului ce m-a brăzdat.

Fotografiile trebuie să fie mici.

Să iei lupa din sertarul cu cheiţă,o sufli de praf şi ochiul bombat dezleagă taine.

Ce-i mare e prea simplu.

Nu mai sunt necesare atenţia sau apropierea.

Totu-i de-a gata,de departe.

Aşa că deretic.

Totul va fi mai mic,de aici înainte.

Nu se va supăra nimeni,cum nici nu se va observa.

Dodiile sunt specialitatea mea.

Mulţi se vor întreba ce bolborosesc acolo,cu ceaiul aburind,chiar de-i vară.

Nimic,va fi răspunsul dat de vânt,sau poate de lipsa răbdării ce aduce somn în oase.

E târziu.

Cu toate că nu s-a întâmplat

nimic.

Anunțuri

6 răspunsuri

  1. Drum bun… zâmbete… îmbrăţişări… un strop de magie… 🙂

  2. unde, iar, pleci…
    😦

  3. a ritorno da te…
    cea din alte vremuri, amintiri ramase vii dincolo de imortalizarea instantaneelor pastrate in clasoare de fotografii.

    • nici vorbă de întoarcere…nu m-am lăsat nicăieri;mă car mereu cu mine,e chestie de…obişnuiţă.
      Eu,în clasoare,n-am decât timbre! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: