Vara până-n Sfântul Ilie

Am (pre)sentimentul următorului pas.

Nimic concret însă.

Un iz,un miros de nou anotimp,o tresărire,o iscare de vânt,un gest,un vis.

Nimic mai mult şi atât de mult.

Aşa cum,acum am simţit toamna în adierea verii.

O scurtă respiraţie şi gândul fu departe…

Am sărbătorit vara cu păpuşi de fân.

Dar parcă nu-i niciodată timp,la timpul potrivit…

Acum,însă,am tras timpul înapoi

şi-l fac cunoscut…

Anunțuri

12 răspunsuri

  1. Mă inspiră culorile fotografiilor 🙂 Şi mai ales mirosul lor…

  2. da, iar se-apropie 15 august si auzit-am o vorba ce-ti intareste cuvintele postate!

    era sa comit o gafa, dar daca tot amintit-am de ea s-o redau: era sa intreb „dar iarba tot voi ati cosit-o ca sa faceti papusile?
    dupa care observat-am ca e in fapt fan, deci iarba o cosise altcineva cu alt timp in urma!
    na, acum cu gafa comisa, amintita, povestita, am trecut peste timpuri, caci le-am imbarligat destul. sa vedem efectele!
    faina indeletnicirea!

  3. pe mine m-ai ‘terminat’ cu joaca ta
    pot primi şi eu o păpuşă de fîn
    doamne, cît de frumoase-s

  4. era o DORIRE virtuală…
    mi-am şi ‘luat păpuşa’ 🙂

  5. Ah, ce tare-mi place ideea cu papusile de fan, grozave!!!!
    Grozav si amestecul de sentimente de vara cu miros de toamna….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: