Cum mi-am petrecut ‘sfârşitul lumii’

Foto:Kvikken

Al meu nu,al altora poate,sau chiar al lui mai mult ca sigur!Pastor parcă,nu?

Vineri am aflat şi eu,ultima ca întotdeauna,că ‘mâine’,adică astăzi se întâmplă de-un sfârşit global al lumii….nu fâşii,nu,…total!Sursa demnă de încredere nu putea fii alta decât OribilTV.Toţi ştiau,copii-tineri-bătâni,mai puţin eu!Am aflat,adică am fost anunţată,spre binele meu,în ultimul moment.Poate că o fi fost penultimul,nu mai ştiu,deoarece am încercat să par îngândurată.Ciudat lucru,nu mi-a ieşit!Cum s-or fi pregătit alţii nu cunosc,doar cum m-am nepregătit eu,încerc să spun.

Ca de obicei,cu ale mele;ca de obicei par ce nu sunt pentru alţii,pentru mine…pentru exterior.

Am păstrat rutina,ca brumă de contact cu realitatea.Apoi am luat drumul roţilor rapide spre înaltul,unde sunetele devin căuş iar paserile duhuri.

Am fost martoră la vinderi de suflete,la comerţ cu nimicuri şi am contabilizat grija cu care se pavează iadul de dincolo până-ntr-acolo.De ce martoră?Pentru că distanţa era destulă pentru ambele părţi şi petru orice altceva.

Răul nu-şi face cuib în orice  loc.Mai întâi deretică,parfumează,dă impresia de aerisit.Apoi pune muzică şi face ca locul să pară locuit.Răul nu vine singur,e mereu însoţit de oameni.,Azi,ironic chiar,s-au înghesuit mulţi la eveniment.Căderea a fost obişnuită.Dar se pregăteşte căderea cea mare…

Sfârşitul?Vine când nu face parte din plan…