iluzie optica-george almosnino
peroanele goale
sinele ce merg in departare
se unesc in adancul ochiului
si ti-e frica de locomotiva
ce sta cuminte asteptand
semnalul de intoarcere
foto:Ralph Graef
Monada.Fericiri (ne)stiute si (ne)traite la maximum…Timp si preconceptii nefavorabile.Operatia a decurs in limitele normalului,viata a plecat pe (ne)simtite.Trist sa vezi cum ‘timpul’ distruge monada.Cum se astern tacerea si instrainarea si necunoasterea si uitarea(nu,totala,nu) si ‘moartea’…
Mai are locomotiva combusti(e)bil?Ma bucur ca mai e (inca) pe sine!
Filed under: Poezie | Tagged: stari | 9 Comments »