Scrisul,memoria auzului…


Foto:WildWinyan

Auzul are o intrare atent alambicata,niciodata inchisa….ochii,nasul,gura au(aproape)simple daltuiri in carne….(pot fi)senzuale,dar simple!Tinem minte ce auzim,daca celelalte simturi treze fiind au luat parte…Daca nu,ca masura de precautie,auzul trezeste mana si o pune pe hartie sa-l transforme in litere.De aici lantul e ca si inzaluit.
Nu?Aud,dar uit,Dar vad si iar imi aduc aminte de auzire(a) dintai.Auzul si ochii fac impreuna de-o simtire puternica.Pielea se revolta a senzatii placute.Intervine tot timpul memoria,bun comun al simturilor mele.Dupa rascoala,linistesc simturile intr-o baie de placeri cu papile sensibile,ce miros placut.Iau scrisul,ii pipai formele si deschid usi nebanuite,dincolo de memorii,timp si placeri imediate.Simturile mele,obisnuiesc de-un timp incoace sa-si paseze unul altuia povara amintirilor.Azi sunt ochi si urechi;’maine’,poate…ajung la tine si dau pauza tuturor!Ei bine,unora!