Poezie de stare


Foto:cenumesimplu

Balada amurgitului-Mircea Dinescu

Pe vremuri când mi-era urât
dormeam cu îngerul de gât
la masa lui la masa mea
eu mă treceam iar el trecea…
Îngerul meu unde te duci
anii se scutură de nuci
şi lacrimile-s până-n plopi
eu semăn cer tu semeni gropi,
hai bea un vin de mai gălbui
la crâşma necuratului
unde se rup de mucegai
femei cu capete de cai
unde-ţi torni zilele-n pahar
şi te privesc trişti ochi de zar
unde frângi pâinea-n geam şi vezi
cum fraţii tăi tocmesc cirezi
cum cad părinţii pe ogor
sub coasa întâmplării lor
cum vine vai să nu mă laşi
ignatul anilor mei graşi
amurg înfipt până-n prăsea
în pieptul meu…
Dar el trecea

Anunțuri

13 răspunsuri

  1. Imi plac poeziile.Sa le recit.

  2. mda, greu sa crezi azi ca dinescu a scris exil pe o boaba de piper.
    si seamana cu geo dumitrescu.

  3. Cum ma uit pe fereastra poezia asta are sens..

  4. Rodica…o cortina merge! :-))

  5. Nu n-am vazut, doar ca ploaia ma face mai sentimental.Azi i-am spus mamei ca o iubesc si m-a intrebat cati bani vreau

  6. Nu,dar isi da seama dupa ochi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: