Poezie de stare


Foto:cenumesimplu

Balada amurgitului-Mircea Dinescu

Pe vremuri când mi-era urât
dormeam cu îngerul de gât
la masa lui la masa mea
eu mă treceam iar el trecea…
Îngerul meu unde te duci
anii se scutură de nuci
şi lacrimile-s până-n plopi
eu semăn cer tu semeni gropi,
hai bea un vin de mai gălbui
la crâşma necuratului
unde se rup de mucegai
femei cu capete de cai
unde-ţi torni zilele-n pahar
şi te privesc trişti ochi de zar
unde frângi pâinea-n geam şi vezi
cum fraţii tăi tocmesc cirezi
cum cad părinţii pe ogor
sub coasa întâmplării lor
cum vine vai să nu mă laşi
ignatul anilor mei graşi
amurg înfipt până-n prăsea
în pieptul meu…
Dar el trecea