Intempestive

Unele lucruri pot veni prea tarziu(asta daca mai ramane cineva…)in viata.Acest „tarziu”,e un timp suspendat,un timp al carui orologiu s-a stricat si nu are nimeni dorinta sa-l repare.O iubire,iertarea,aducerea aminte,atentia,intelegerea,pacea,…si oamenii nu accepta goluri tinute prea mult timp la vedere.Asta,pentru nu prea au ce pune in ele.Cu ce sa inlocuiasca timpul pierdut?Dar suferinta?Dar speranta?Lipsa?Cuvintele?Le ascund cat pot apoi pleaca.Unde?In cealalta lume…fara martori,asa cum au venit,singuri si fara imaginea intamplarilor viitoare.Opresc totul,orologiul oricum e stricat…nimic nu le mai inregistreaza distrugerea,nu mai ia nimeni parte la disparitie…Din politete,insa,se aud timid cuvinte de ramas bun,nedeslusite si fara sa mai insemne ceva…
Da’,chiar!Oamenii,care pleaca asa,mai au viitor?Cele ce se vor derula in ochii lor,”dupa aceea”,cum se poate denumi?Vesnicie,poate.
Acum nu stiu daca inchid sau deschid usa.Poate fii din amandoua cate un pic…Vor afla ei mai multe…

Reteta noctambula

Reteta pentru”ghem in stomac”;la ganduri de furtuna;la anemice sperante;la carcei la urcatul in copaci;lastari febrile la dureri sufletesti;la amintiri ce gauresc mintea si o lasa sa se scurga afara,risipindu-se?
Asa ma gandeam si eu:

„Baby I see this world has made you sad
Some people can be bad
The things they do, the things they say
But baby I’ll wipe away those bitter tears
I’ll chase away those restless fears
That turn your blue skies into grey

Why worry, there should be laughter after the pain
There should be sunshine after rain
These things have always been the same
So why worry now

Baby when I get down I turn to you
And you make sense of what I do
I know it isn’t hard to say
But baby just when this world seems mean and cold
Our love comes shining red and gold
And all the rest is by the way

Why worry, there should be laughter after pain
There should be sunshine after rain
These things have always been the same
So why worry now”