Foto:neilclark
Fereastra-Gabriela Savitsky
Te iubesc
Şi nu mai am nici un fel de viaţă…
Nu mai am nimic.
Toate celulele mele, tot sângele
Îţi slujesc ţie: să poţi păşi,
să ridici tivul pleoapelor,
să mă poţi părăsi.
Stăm ca două biblii deschise, faţă în faţă.
Două biblii care nu se pot citi una pe alta.
Eu mă învăţ a muri.
Doar aşa voi putea fi tot timpul cu tine,
Fără să te stânjenească mângâierea,
Vorba, dorinţa.
Am lăsat toate bucuriile mici
Să pot visa în voie la tine,
La pielea ta din catifele calde
La râsul perlat
La gândurile tale tăiate-n bazalt
Şi la cât e de bine.
Te iubesc şi uneori uit să respir.
Nu mai ştiu încotro e fereastra;
Scrie-mi ceva cu degetul pe ea, în noaptea aceasta,
Ca să ştiu că sunt vie, dimineaţa,
Când voi citi.
Cititi-i poeziile,veti descoperi un om minunat!!!
Filed under: Poezie | Tagged: bunatati | 16 Comments »
