Rollie’s blues
Everybody’s got something/
Nobody’s got everything/
Some people think they’ve got everything/
And everyone else’s got nothing/
But everybody’s got something…
E frig,a fost si atunci.Tin minte ca ascultam impreuna cu parintii Europa Libera si Vocea Americii si muream de furie si de plans oprit in barba pentru ceea ce se intampla in Timisoara.Nu mai stiu ce zi a saptamanii era(eram in generala pe atunci),stateam la o coada(parca la branza)si ascultam cum lumea discuta(mult mai lejer ca altadata)despre ceea ce se zvonea ca se intampla la Timisoara.Lumea fierbea si nu mai stia ce sa creada;auzise de camioane ce vin spre Bucuresti(dar nu se stia cu ce),de morti si raniti,de unitatea celor din Timisoara…Discutia aprinsa s-a oprit brusc,caci venise”marfa”pentru care toti inghetaseram,de la mic la mare!
In zilele acelea eram pe strada cu sormea si cu prieteni,pe la Universitate,iar gloantele ne suierau pe la urechi.Mama i-a dat palpitatii tatei,caci se dusese cu niste colege in Piata sa dea de mancare si ceai fierbinte celor prezenti acolo,si tot intarzia.Dar s-a intors cu bine(mama n-a fost membra de partid).Am supravietuit,dar nu si unii dintre prietenii nostrii de familie.Unul dintre ei avea 18 ani(Florin),iar mama lui nici acum nu poate dormi linistita.Nu poate fi mangaiata,draga de ea si nici nu are cum…
Din ’89 incoace toti am sperat in bine,adevar si dreptate,asta pentru ca se lumina de zi peste Romania,cel putin asa parea pentru niste miopi tinuti in pestera o viata.
Dar s-a dovedit ca pana nu stam 40 de ani in pustiu,nu meritam cele fagaduite noua,trebuie sa piara raul de la radacina,trebuie sa fie curatata biologic mai intai umanitatea,apoi si sufleteste.Numai ca,nu stiu daca in acest spatiu prinde”pustiul de 40 de ani”,caci parintii isi invata”fiii”la rele,iar raul se perpetueaza!
Decembrie insangerat trebuie sa ne aduca aminte de durerea celor ramasi fara parinti,fara copii,fara sot/sotie,fara prieteni/rude….Iar din durerea lor se naste obligatia noastra de a le cinsti memoria,de a sluji adevarul,de a apara dreptatea!
Nu trebuie sa uitam!Si.din pacate,cei care ne livreaza acum democratia sunt tot”ei”,cu alte masti,mult mai docili si schimbati in haine de sarbatoare,cu zambete desenate.Ei ne fac istoria!Iar noi ii lasam,le credem”profetiile despre trecut”,le acceptam”tratatele semnate”la Timisoara,ii credem cand spun ca”acolo a fost revolutie,nu interventia serviciilor secrete”,ii lasam sa ne conduca ministerele,tara,viata….si ce e mai grav e ca mai si speram!Acum nu fac politica,toti sunt la fel!
Nu mai stiu daca bucuria se naste din durere,sau invers,ce mai stiu nu e decat”nu uita nimic din ce s-a intamplat”,pustiul inca e incapator,iar istoria se repeta!
Traiesc in hopuri,alternand/(sarind printre) stari-culori-visari-sentimente-gusturi(s.a.m.d).Imi plac momente din viata,parti din melodii,parti din oameni,bucati din materialul hainelor purtate,parti din discutiile avute,inceputul relatiei sau doar mijlocul(niciodata finalul),anumite constructii melodice din partituri,doar o anumita parte a saptamanii,bucati din prajitura,parti din tablou…Oricum,traiesc pe bucati si muncesc la acest colaj numit”viata mea”,destul de pestrit,cu multe si diverse materiale,cu multe lipituri,taieturi,si culori pamantene.Fericirea imi vine din micile amanunte ale vietii,cum nefericirea e ignorarea micilor amanunte(semnificative as zice)ale vietii.
Imi fac cu ochiul:copilaria,studentia,Jepii mici,Herculane,”perioada Belgia”,perioada in care citeam mai mult decat scriam/vorbeam,perioada in care credinta imi muta muntii din drum,perioada in care o singura privire tinea de amanunte,clipele in care povestile pareau adevarate,situatiile in care ma strecuram afara fara prea multe probleme,momentele in care”doi”era mai mult decat”unu”,noptile in care chemam somnul cu placere,zilele in care trezitul la 12 nu-mi dadea batai de cap iar painea prajita cu unt si branza si ceaiul de iasomie puteau fi mancate si la miezul noptii,cand”tu”era mai aproape decat”eu”,Doamne si cate altele…
Sunt o persoana a trecutului,asta-i clar!Stau acolo si rumeg amanuntele,ca intr-un pod cu multe cufere nestiute si carti nerasfoite,praf si lumina filtrata.
S-ar putea(cel putin in momentul de fata)sa fiu defazata fizic fata de mental….mentalul fiind mereu inaintea fizicului,dar nu neaparat in viitor,ci la cateva frame-uri distanta!
De pilda,melodia asta ma innebuneste pana la minutul 3:05,apoi parca face parte din alta viata….ca si mine de altfel,un puzzle din diferite piese,pe diferite teme ce se potrivesc,dar pe care nu le recunosc in intregime.
Spuse ea…
Cum tin alergia in frau,iar starea de rau a plecat,lasand in urma doar oboseala…vreau sa scap de o melodie ce-mi adanceste vocatia suferintei….(mereu cand o aud incep sa plang,si nu-mi place asta).Asa ca,ma exorcizez de ea,aici,public…
Foto:Cristian Radu
Si pt ca e sarbatoare,si pt ca in seara asta am cantat,am pofta de poezie….nu pt ca iarna ar fi preferata mea,ci conjunctura care adulmeca parti din mine,si le pune pe muzica si le deda dansului….
O poeta draga mie,Ilinca Bernea,si un site minunat liternet.ro
La iarna o sa fie frig
„Mi-as dori sa ninga,
dar zapada se murdareste
de indata ce se asterne peste strazile noastre infecte
peste umerii nostri plini de funingine, peste fetele noastre schimonosite
peste iubirile noastre astenice
peste sufletele noastre mucegaite innegrite de patimi
peste adevarurile atat de putin adevarate
care ne asigura supravietuirea
O sa vina inghetul, vom sta lipiti de calorifere
visandu-ne emigranti pe o alta planeta
Vom vorbi pana cand ne vor amorti limbile
fara sa spunem nimic
pana cand ecoul propriilor cuvinte ne va perfora auzul ca un bisturiu
In iarna asta vom sta inchisi in casa
urmarind din fereastra cum zapada se transforma in noroi
Ne vom hrani cu proza cea de toate zilele
minunandu-ne de cate gesturi mecanice ne stapanesc
trupul si mintea
de cate vietati fara nume locuiesc in noi
subminandu-ne dreptul la fericire
Din cand in cand ne vom atinge prin intuneric
ne vom lipi unul de altul ca sa nu ne fie frig
ne vom minti ca asta e tot ce putem astepta
de la o iubire reala
Vom sta aliniati ca doi soldati pe marginea patului nuptial
numarandu-ne cicatricele
dand vina pe lume, pe ceilalti, pe pacatosul de trecut
Vom asculta muzica viscolului suierand prin pereti
in asteptarea noului sezon poetic
Intermezzo:
Despre ceea ce as avea cu adevarat ceva de spus nu pot decat sa tac.”
Dupa ploaia de ieri,dupa frigul de astazi,starea proasta-i deja instalata.Adaug neaparat alergie la frig,umezeala si vant,iar tabloul arata a camera incalzita,cu pat si pilota groasa,ceaiuri,antihistaminice si mult somn.In rest,ar mai ramane de rapus imposibilitatea de a respira fara sa ma taie in bucatele,nasul rosu si ochii morocanosi.Apropo,astept vacanta/concediu…orice rimeaza cu stat in pat,lenevit la masa de dimineata,visat in miros de iasomie si baut ceai verde!Uff,si acum e Craciunul,dar mai intai e Hanukka!!!
Cum am promis,domnii primesc si ei bucati de tort muzical,promit ca e ecologic,iar bateriile sunt solare.De ce am ales melodia x,y,z?Nu pt ca i-as cunoaste pe domni,ci pt ca asta am vazut eu in ei(cat a fost posibil),si tin sa spun ca melodiile imi plac f mult:
De ziua sfintilor,de sarbatori mari,imi spunea cineva apropiat,ca ar trebui sa ne asteptam la minuni,la surprize placute,la senin in priviri si la bucurii.De cele mai multe ori asa s-a intamplat!Bucuriile au venit,ca au fost in ghete,ca au fost in zile senine,ca mi-au iesit in cale oameni minunati.
Sfantul,bun si darnic,este cunoscut ca face daruri in secret,fiind”Mosu’ „misterios,nevazut de nimeni,doar pomenit!Din sec.IV d.Hr. si pana acum,traditiile populare au avut timp sa coabiteze cu realitatea crestina;de aceea,crestinii au tot tinut sarbatoare sfantului,dar si obiceiurile.
In afara de cele stiute despre sfant:ca s-a nascut in provincia Lichia(partea asiatica a Turciei de astazi),ca a ajuns episcop in Mira Lichiei,ca a participat la Sinodul I ecumenic de la Niceea-325,d.Hr.,ca facea minuni,ca moastele sale sunt din sec.XI d.Hr.in Bari;mai sunt si faptul ca e considerat protectorul calatorilor pe apa, fiind batran aduce prima zapada si ajuta soldatii(numele lui in greaca inseamna”victorie”);iar in traditia slava,Sfantul este considerat calauza a sufletelor pe lumea cealalta si protectorul vitelor si al ogoarelor.Deci,un sfant solar(binefacator),de iarna,care oricum ar fi denumit(sfantul Nicolae sau Sanicoara)aduce bucurie!
Orice sarbatoare este motiv de bucurie,de suntem mici sau mari,de suntem darnici!
E cunoscuta bucuria copiilor de sarbatori,bucuria tuturor…caci se stiu iubiti,alintati,indragiti,cautati…se simt apartinand cuiva(seniment ce nu poate fi egalat).Atmosfera poate incepe acasa,cu bradut,luminite,lumanari parfumate,povesti la gura sobei,turta dulce cu scortisoara,portocale,vise dulci si imbratisari calde de parinti.Asta e un scenariu de poveste.Numai ca,nu toti au parte de povesti frumoase cu ingrediente dulci si inmiresmate,cu parinti langa ei,sau cu sanatate si bucurii…asa ca,de ce sa nu fim noi o parte din bucuria lor?Hai sa le daruim o farama de cer,o sarbatoare cu povesti,…si,de ce nu,amintiri frumoase!Sa fim noi Craii din toate zarile pamantului pt copiii ce se nasc in staulele reci si neprimitoare ale vietii!
Orice copil are somnul mai dulce dupa ce-a primit daruri de Craciun!
Aveti aici postul Liei despre ce si cum puteti face!
„De când mă știu, la mine a venit Moș Crăciun. Niciodată Moș Gerilă, ci dragul și frumosul Moș Crăciun. Chiar și când copiii de la școală mi-au spus că nu există, că părinții ne iau cadourile, eu nu i-am crezut, deși am devenit circumspectă. Dar deși am urmărit-o pe mama toată seara aia, a făcut o magie și Moșul a venit. Și de-atunci nu m-am mai îndoit niciodată. Magia Crăciunului pentru mine s-a dublat când am realizat nu doar ce bucurie e să primesc, ci și ce fericire e să dăruiesc. Cadouri mai mari sau mai mici îmi place să ofer mereu, dar de Crăciun în mod special. Îmi bate inima mai tare și îmi râde toată fața când împachetez frumos fiecare chestiuță.
Unii dintre voi sunteți deja părinți, ba chiar și bunici. Dar cu toții, fără excepție, suntem încă și copii. Și ne bucurăm să primim. De mai bine 8 luni îmi sunteți aproape în campania oamenidarnici. S-au adunat atâtea hăinuțe, încălțări, jucării, mâncare, cărți. Copii și părinți s-au bucurat enorm de darurile voastre. Le-am dus întotdeauna saci, pentru toți. Despre unde și ce s-a mai întâmplat în ultima lună puteți citi pe site, aici. Dar am observat că bucuria e de nu știu câte ori mai mare când un copil primește ceva doar pentru el. Și uite așa mi-a venit ideea: hai să dăruim câte un cadou fiecărui copil! O cutie (eu am adunat vreo 30 de cutii de pantofi acasă, sunt convinsă că aveți și voi câteva) sau o punguță pentru fiecare dintre ei. Ce să fie în cutie sau punguță? Nimic scump, dar din suflet, care să bucure: o pereche de șosete colorate, o pereche de mănuși, o căciuliță, o ciocolată, o pungă de bomboane sau o pungă de turtă dulce și dacă tot e Crăciunul, o jucărioară de sezon (un ren, un om de zăpadă, un Moș, un glob colorat). Cu hăinuțele voi face o mică pauză, până prin ianuarie, dar aștept mesajele voastre și o să vin din ianuarie să le iau de la voi.
Cum puteți voi să fiți Moși Crăciuni și spiriduși? În primul rând, gândiți-vă ce bucurie veți aduce copiilor, apoi vorbiți cu prietenii, cu colegii, cu ai voștri, scrieți pe blog la voi, să afle cât mai multă lume! Dacă fiecare dintre voi cumpără o ciocolată, o pereche de șosete sau de mănuși și o jucărie, pentru noi înseamnă 10-20 de lei. Adunate de la fiecare înseamnă multe cadouri! Vreau tare mult să le dăm copiilor și fructe (mandarine, banane, portocale), dar pentru că trebuie date proaspete, vă rog să nu cumpărați voi, ci dacă doriți și puteți, să-mi dați câte 2-3 lei ca să cumpăr multe deodată, cu o zi înainte sau în ziua în care merg la copii.
Deoarece timpul este foarte scurt și voi avea în multe locuri de ajuns, planul e următorul: până pe 13 decembrie voi cumpărați și adunați și de la alții care doresc să ajute. Apoi, luni 14, marți 15, miercuri 16 decembrie, între orele 18-19, la Universitate la statui, vă întâlniți cu mine și adunăm la un loc toate lucrușoarele. Acasă în laboratorul oamenidarnici (frumoasa mea sufragerie :D) voi împacheta cu grijă fiecare cadou, iar pe 17, 18, 21, 22 poate și 23 decembrie, le voi trimite prin poștă și le voi duce la copii. Pentru cei care chiar nu au cum să ajungă pe 14-16 la Universitate, dați un mail și vedem cum ne întâlnim. Nu-i așa că nu e greu?
Deci, ciocolată, bomboane, napolitane, turtă dulce, caramele, dulce bun, șosețele, cărți de colorat, creioane colorate, mănușele, fulărele, chestiuțe nu prea scumpe, dar cu efect mare. Jucărele de Crăciun, Moși, reni, globuri haioase, zânuțe. Și câțiva bănuți pentru fructe. Copiii sunt mulți, dar cu atât mai mare va fi bucuria noastră când îi vom bucura pe ei, nu?
Centrul Sfânta Macrina – 50 de copii între 7 și 18 ani.
Asociația Fraților Marist – 40 de copii între 6 și 14 ani.
Căminul de copii Casa Soarelui – 20 de copii între 10 și 16 ani.
În Chitila, la măicuțele Maicii Tereza, unde sunt 20 de băieți cu handicap major, dar și 2 femei care muncesc acolo și au familii numeroase (14 copii în total).
Copiii educatoarei Diana Szasz, din Săcele, Brașov, 30 de copii frumoși, dar din familii sărace.
Copiii familiilor Dumitrașcu (copiii și nepoții Ninei), Velichea (Bianca și Viky), Vasilache (3 fete de 10, 12, 14 ani și un băiețel de 2), Radu (5 copii între 3 și 16 ani).
Copiii de la Budimex, de la oncologie, 20-25 fetițe și băieți între 2 și 16 ani.
La Valea Plopului, unde e nevoie de mâncare (conserve, biscuiți, făină, bulion, vegeta, etc) voi ajunge cel mai probabil în ianuarie, așa că pentru ei este timp să adunăm ce se poate. Deocamdată haine au, mâncarea le este extrem de necesară. Poate reușim într-o lună și ceva să adunăm ceva consistent.
La Cluj adună cadouri Adela și ei îi puteți scrie la adela.rusu@gmail.com și stabiliți detalii, iar la Târgu Mureș, pentru că DA, deschidem filială oamenidarnici și la Târgu Mureș!!!! îi scrieți Dianei Iclanzan (iclanzandiana@yahoo.com).
O să ziceți că sunt mulți copii. Așa e. Dar și noi suntem mulți. Și puternici și frumoși și darnici și cu suflete calde, în ciuda vremurilor. Vă aștept cu mesaje și mai ales, vă aștept cu cadouri luni 14, marți 15, miercuri 16 decembrie între 18-19 la Universitate, la statui. Mulți îmi știți deja numărul de telefon, adresa de mail, aștept un semn de la voi. Și multe cadouri :)”
Ring of Gyges 
