Nu uita,Romanie!!!

E frig,a fost si atunci.Tin minte ca ascultam impreuna cu parintii Europa Libera si Vocea Americii si muream de furie si de plans oprit in barba pentru ceea ce se intampla in Timisoara.Nu mai stiu ce zi a saptamanii era(eram in generala pe atunci),stateam la o coada(parca la branza)si ascultam cum lumea discuta(mult mai lejer ca altadata)despre ceea ce se zvonea ca se intampla la Timisoara.Lumea fierbea si nu mai stia ce sa creada;auzise de camioane ce vin spre Bucuresti(dar nu se stia cu ce),de morti si raniti,de unitatea celor din Timisoara…Discutia aprinsa s-a oprit brusc,caci venise”marfa”pentru care toti inghetaseram,de la mic la mare!
In zilele acelea eram pe strada cu sormea si cu prieteni,pe la Universitate,iar gloantele ne suierau pe la urechi.Mama i-a dat palpitatii tatei,caci se dusese cu niste colege in Piata sa dea de mancare si ceai fierbinte celor prezenti acolo,si tot intarzia.Dar s-a intors cu bine(mama n-a fost membra de partid).Am supravietuit,dar nu si unii dintre prietenii nostrii de familie.Unul dintre ei avea 18 ani(Florin),iar mama lui nici acum nu poate dormi linistita.Nu poate fi mangaiata,draga de ea si nici nu are cum…
Din ’89 incoace toti am sperat in bine,adevar si dreptate,asta pentru ca se lumina de zi peste Romania,cel putin asa parea pentru niste miopi tinuti in pestera o viata.
Dar s-a dovedit ca pana nu stam 40 de ani in pustiu,nu meritam cele fagaduite noua,trebuie sa piara raul de la radacina,trebuie sa fie curatata biologic mai intai umanitatea,apoi si sufleteste.Numai ca,nu stiu daca in acest spatiu prinde”pustiul de 40 de ani”,caci parintii isi invata”fiii”la rele,iar raul se perpetueaza!
Decembrie insangerat trebuie sa ne aduca aminte de durerea celor ramasi fara parinti,fara copii,fara sot/sotie,fara prieteni/rude….Iar din durerea lor se naste obligatia noastra de a le cinsti memoria,de a sluji adevarul,de a apara dreptatea!
Nu trebuie sa uitam!Si.din pacate,cei care ne livreaza acum democratia sunt tot”ei”,cu alte masti,mult mai docili si schimbati in haine de sarbatoare,cu zambete desenate.Ei ne fac istoria!Iar noi ii lasam,le credem”profetiile despre trecut”,le acceptam”tratatele semnate”la Timisoara,ii credem cand spun ca”acolo a fost revolutie,nu interventia serviciilor secrete”,ii lasam sa ne conduca ministerele,tara,viata….si ce e mai grav e ca mai si speram!Acum nu fac politica,toti sunt la fel!
Nu mai stiu daca bucuria se naste din durere,sau invers,ce mai stiu nu e decat”nu uita nimic din ce s-a intamplat”,pustiul inca e incapator,iar istoria se repeta!